Prof. Iulia Bulacu, Liceul "Călinescu":

"Am transformat sărbătorile istorice în motive de a bea și mânca"

517

Articole de la același autor

În sala "Vasile Canarache" a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, aproape 30 de elevi constănțeni de la Liceul Teoretic "George Călinescu", Colegiul Național Pedagogic "Constantin Brătescu" și Școala Gimnazială nr. 39 "Nicolae Tonitza" au răspuns prezent la o acțiune dedicată Micii Uniri, dar și memoriei istoricului constănțean Gheorghe Dumitrașcu, recent trecut în neființă, dar care și-ar fi dorit să fie prezent în fața copiilor pentru a le povesti despre însemnătatea trecutului pentru un viitor valoros.


Au susținut discursuri dr. Lavinia Gheorghe, dr. Luminița Stelian și dr. Anca Dobre, de la Biblioteca Județeană "I.N. Roman", în timp ce prof. Iulia Cristina Bulacu, de la Liceul "Călinescu", s-a ocupat de coordonarea prezentărilor elevilor săi.


Mândră de unitatea de învățământ pe care o reprezintă, prof. Bulacu declara că este unul dintre puținele licee de uman rămase în acest județ, unde istoria este pusă pe primul plan. 


- Cât de importantă mai este istoria pentru actualele generații de elevi?
- Astăzi am venit cu elevi din clasa a IX-a și a XII-a. Pe primii pentru că îmi doresc să-i formez ca viitori cetățeni și patrioți, iar ceilalți susțin anul acesta Bacalaureatul și sunt informații pe care trebuie să le aprofundeze. Este trist că noi am ajuns să trecem peste aceste sărbători foarte importante cu atâta ușurință și să le transformăm în simple motive de a mânca, a bea și cel mult a dansa o horă. Mai ales că mulți dintre copiii noștri pleacă afară, cu ceea ce formăm noi acum. Cu sentimente de iubire sau sentimente de dispreț sau pur și simplu fără niciun sentiment față de țara lor.


- Cine a contribuit la acest deznodământ?
- Cred că mai mulți. Începând de la clasa politică, cea care nu acordă deloc importanță acestor evenimente. Apoi și mass-media a minimalizat aceste sărbători. Sunt de vină chiar și unii profesori, pentru că în fuga noastră de a parcurge materia uităm să dăm atenție poate celui mai important obiectiv al nostru, acela de a educa. Noi în primul rând predăm materia ca să-și ia examenele, dar uităm că trebuie să-i și educăm. Eu de multe ori le spun copiilor că sunt și profesor, și pedagog. Se mai adaugă și reticența părinților, care nu le dau drumul copiilor la astfel de activități, spunând că este pierdere de timp și preferă să-i țină în casă în fața calculatorului, să-i lase pe chat sau să se uite la televizor, considerând că-i supraveghează și știu măcar unde sunt. Acum două luni am rămas consternată când am descoperit că am elevi de-a XII-a care nu știau unde este Muzeul de Istorie sau statuia lui Ovidiu. Am crezut că nu aud bine. 


Mai este de vină și Ministerul Educației, care nu promovează și nu încurajează astfel de activități. Și când spun aceasta mă refer la dosarele imense de hârtii pe care trebuie să le facem pentru a ieși cu ei din incinta liceului. Trebuie să cer acordul părinților, acordul școlii, al Inspectoratului Școlar Județean… trebuie să muncesc o lună pentru a-l finaliza. Plus că răspundem penal; în cazul în care unui copil i se întâmplă ceva putem să ajungem în pușcărie. Și atunci din cauza acestei legislații nu se mai poate cum era pe vremuri, când plecam și cu părinții. 


Poate sunt de vină și manualele care sunt din ce în ce mai seci, care au poze învechite, care nu au texte conforme.
Ce să mai spun de ceea ce s-a propus anul trecut, de scoatere a istoriei din programa școlară? Oare s-a gândit ce va însemna în timp ca un copil să nu știe istorie? Mi se pare strigător la cer ca noi, istoricii, să luptăm pentru păstrarea unui element fundamental ca un stat să existe. 


Suntem unicul stat din Uniunea Europeană care are o singură oră de istorie la clasele de Real. Și vă spun din cercetările profesorilor care au fost, nu din auzite, ei au minim două ore plus o oră de istorie locală. Noi avem o istorie în Dobrogea că am putea să facem istorie locală cred că de trei ori. Copiii care au ghinionul să fie la Real sau la un liceu tehnologic fac o singură oră pe săptămână. Imaginați-vă că sunt colegi de-ai mei care într-o oră trebuie să predea toată epoca lui Alexandru Ioan Cuza. Ce să predai mai întâi? Cu bună știință ne distrugem istoria și nu le oferim acestor copii o șansă de a fi mândri că sunt români.


- Este posibilă o oră de istorie pe lună desfășurată într-un muzeu?
- Nu cred. Pe de o parte pentru că nu avem mijloc de transport, așa cum se asigură în statele europene la care ne tot raportăm. Și ar deveni o obligativitate să-și plătească din bănuții lor copiii. Apoi sunt foarte mulți profesori care predau în două-trei școli și au un orar imposibil de adaptat la cerințele noastre.


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3087 secunde