Astăzi aflăm cum va fi primăvara

Ziua de 17 martie este o zi specială a calendarului popular românesc. Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Alexie, praznic ce s-a suprapus peste o sărbătoare precreștină, rezultatul fiind o sărbătoare cu totul specială și cu obiceiuri curioase.
Ca și 1 sau 9 martie "Alexe Boje, cum se numește în tradiția populară, este tot un nou început. El este chiar un patron al insectelor. La praznicul său, toate insectele ies din pământ, unde au intrat la Ziua Crucii în 14 septembrie, și își reiau ciclul de viață.
Este și ziua în care au sosit toate păsările călătoare, ceea ce are legătură cu sărbătoarea de pe 25 martie, Bunavestire, sau ziua cucului în tradiția populară româ-nească. Atunci cucul se trans-formă din nou în cuc din uliu, pentru că se transformase în uliu la un moment dat, peste an. De asta nu l-am auzit cântând" po-vestește Crina Popescu, referent în cadrul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale.
Potrivit legendelor populare, care nu au nimic de-a face cu sfântul din calendar, Alexie ar fi primit de la Dumnezeu o cutie în care El a închis toate insectele, ca să nu-i mai chinuiască pe oameni. Dar Alexie a fost curios și a vrut să arunce o privire înăuntru, în felul acesta dând drumul, din greșeală, insectelor să invadeze din nou pământul. De atunci, Alexie bate pământul în chip de cocostârc, adunând gângăniile pe care le-a eliberat.
În credința populară, dacă gângăniile vor ieși înainte de Alexie, atunci primăvara va fi lungă și friguroasă, iar dacă vor ieși în această zi, vremea va fi călduroasă și primăvara senină și frumoasă. Alexie e ziua când încep să cânte broaștele. Dacă ele au cântat mai devreme, vremea se va strica.
Sărbătoarea de Alexii este legată și de șarpe, de pești și de păsările călătoare. Se spune în popor că în preajma zilei acesteia se întorc berzele și cocostârcii. Șarpele iese din pământ, iar gospodinele își ascund fusul și orice obiect care poate aminti de șarpe, ca să nu le iasă des în cale în cursul anului ca să le muște. La fel fac și bărbații cu uneltele lor.
Din contră, pentru "șarpele casei", despre care se crede că locuiește pe lângă gospodărie, se pregătesc mămăligă și apă care se aruncă într-o groapă săpată special pentru această ocazie și în care se face foc, pentru ca lighioana să ocrotească în continuare casa. Este și ziua în care pescarii își pot asigura un an norocos și cu pește mult, pentru că Alexie dezleagă apele și dă drumul la pește. Pentru asta ei trebuie să țină post, dar să prindă un peștișor pe care să îl mănânce crud.
Pe de altă parte, este perioada în care trebuie să fim atenți. Începând cu prima parte a lunii martie, "încep să se practice cele mai multe farmece și vrăji. Mai ales cele de luare a manei", spune Popescu. Aceste farmece se fac animalelor și câmpului. Vacile își pierd laptele iar câmpul nu mai rodește cum ar trebui.
De asemenea, "tot în această perioadă se pot obține și anumite tipuri de plante care pot fi folosite în vrăji. Această perioadă a vrăjilor ține până în Joia Mare. Farmecele și vrăjile din această perioadă sunt extraordinar de puternice și de nedesfăcut de alte vrăjitoare din comunitatea tradițională". Desigur, nu este vorba de vrăjitoarele noastre de astăzi, care își fac reclamă în presă, ci de vrăjitoarele satului tradițional și de celebrii solomonari, specifici culturii românești vechi.
"Probabil toate aceste superstiții sunt legate de observații milenare. Eu am ajuns la concluzia că în cultura tradițională românească, mai ales în cea imaterială, nimic nu este întâmplător. Țăranul român nu a făcut nimic degeaba, totul s-a legat extraordinar ca lucrurile să meargă ca pe roate", crede Crina Popescu.