Autostrada Soarelui se împiedică-n morminte

De aproximativ un an și jumătate, marea preocupare a arheologilor de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) este stadiul săpăturilor efectuate la cele două autostrăzi: centura ocolitoare a Constanței, respectiv Autostrada Soarelui. Potrivit directorului MINAC, Gabriel Custurea, pe lângă tot felul de alte activități pe care cercetătorii le au de făcut: expoziții, de scris articole, cărți, de făcut ghidaje, de ținut evidența patrimoniului, plus șantierele arheologice sistematice, acestea au venit peste, și au transformat cu această ocazie, oarecum, instituția într-una de prestări servicii, care aduce bani la bugetul muzeului. "În momentul de față accelerăm săpăturile la cererea imperioasă a celor de la au-tostradă. Noi le-am fi accelerat mai demult. Problema este că ei nu au avut terenurile expropriate și noi nu putem să intrăm și să încălcăm proprietatea. Avem aceleași exemple și probleme și la centură. Anul trecut, am început la km 18,100 și au venit și ne-au dat afară de pe punctul de lucru. Acum, ne-au trimis niște adrese prin care reprezentanții muzeului erau rugați să accelereze", ne-a explicat Gabriel Custurea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. De asemenea, mai există ultimul punct de pe centură, care la fel, este neexpropriat.
Pe de altă parte, potrivit cercetătorilor, unele puncte se termină mai repede, pentru că nu dau niște rezultate spectaculoase, iar altele sunt mai complicate și pun probleme interesante, științifice. "Sunt puncte unde nu apar resturi substanțiale, dar sunt și puncte unde apar", a afirmat Gabriel Custurea.
Același lucru pe care l-au pățit pe centură cu alungatul de pe punctul de lucru din lipsă de expropriere, arheologii l-au pățit și acum doi ani în vara lui 2009 pe un punct de pe autostradă. "S-a săpat ce era expropriat, primul punct din 2009, și au început un altul, de unde au trebuit să plece pentru că nu era expropriat. Și anul trecut, autostrada nu a avut nevoie de noi până în toamnă, și ne-a pus la dispoziție două puncte: cel întrerupt în 2009 și cel unde sapă doamna Talmațchi în momentul de față", ne-a explicat Gabriel Custurea.

"Sunt niște puncte fierbinți"
"În momentul de față, aceste trei puncte - două la Poiana și unul pe autostradă -, sunt cele mai impor-tante din punct de vedere științific și din punct de vedere al muncii noastre. De mâine de exemplu (nr - astăzi, miercuri, 9 februarie), intrăm și pe alte trei puncte de pe autostradă: două noi și unul la care se întoarce Cristina Talmațchi", ne-a mărturisit directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Locuri pline de referință
Cercetătorul Cristina Talmațchi lucrează pe autostrada Soare-lui, tronsonul Medgidia-Constanța. Punctul pentru autostradă este notat km 197,7 - 198,7. Este zona unde tronsonul autostrăzii străbate valul mic de pământ printr-o mică așezare medievală rurală din sec. X-XI. Săpătura în acest punct a început încă din toamna anului trecut. "S-a săpat o lună acolo. Am reușit din perimetrul respectiv să excavăm aproximativ un sfert. Informația de acolo este foarte multă și foarte importantă, deoarece nu avem săpate în întregime așezări rurale dobrogene. Mai sunt trei situații, dar toate provin din cercetările de salvare", ne-a povestit Cristina Talmațchi. Potrivit cercetătorilor, importanța acestei zone constă tocmai în cantitatea mare de informații pe care o oferă pentru o așezare dobrogeană, în perioada respectivă, înregistrând până acum numeroase complexe: 12 locuințe, 11 cuptoare, gropi menajere și alte chestii specifice. "Materialul constă în ceramică, dar avem și cărămizi cu urme de ascuțire a obiectelor din os, obiecte de os folosite pentru perforarea pieilor de animal, avem numeroase oase de animale de talie mare, fusaiole, avem și un cuptor pentru redus minereul, etc. Cumularea de informații pe spațiu restrâns ne determină uneori să avem un ritm puțin mai lent decât în mod normal, pentru că trebuie salvată", a subliniat Cristina Talmațchi. După ce vor fi prelucrate în muzeu, descoperirile vor fi expuse la sesiunea Pontica din octombrie. Aflați sub presiunea timpu-lui, dar și a beneficiarilor, arheologii muzeului ar trebui să termine descărcarea de sarcini arheologice până la sfârșitul lunii martie.

Morminte de incinerație și înhumație
Un alt punct de interes este centura ocolitoare a municipiului Constanța, care actualmente este într-un stadiu mai avansat de execuție. La capitolul arheologie, sunt două puncte care prezintă probleme actuale. Unul dintre ele este necropola romană timpurie de la Poiana, aflată în zona km 5,400 al centurii. "Este vorba despre una dintre cele mai importante descoperiri de pe centura Constanța. Această necropolă - cimitir roman, aparține unei așezări rurale, un sat roman aflat în apropierea acestei șosele și în apropierea satului Poiana. O așezare care exista în teritoriul agricol, rural, al unuia dintre cele mai mari orașe de la malul mării: Tomis Constanța", ne-a spus Constantin Băjenaru, responsabil științific. Săpăturile la acest punct de lucru au început încă din 2009, însă cercetătorii s-au confruntat cu perioade lungi de abandon din cauza exproprierilor, dar și lipsa unei logisticii care trebuia asigurată de către beneficiari.
"Este un cimitir care se situează de-a lungul unui drum roman de pământ, deci nu pietruit. O porțiune este deja descărcată. Au fost găsite 60 de morminte de incinerație și înhu-mație datate din sec. II-III d.Hr.", a precizat Constantin Băjenaru. În momentul actual, cercetarea se efectuază în centrul de întreținere și coordonare, o zonă de mentenanță a șoselei care cuprinde o zonă destul de mare și afectează această necropolă. Printre descoperirile spectaculoase se numără: morminte care conțin inventare relativ bogate, numeroase vase din ceramică, opaițe, vase din sticlă, monede.

"Să ne mișcăm ca urșii"
Muzeograful Laurențiu Cliante se ocupă de celălalt punct de pe centura ocolitoare a mu-nicipiului, situat la km 4,800 - 9,500. "Ne aflăm într-o așezare romană cu două nuclee: un nucleu datat după ceramică în sec. II – III, și altul mai la nord, datat sec. IV și urme ceramice de sec. VI", a spus Laurențiu Cliante. Descoperirile sunt spectaculoase și cuprind obiecte de basorelief cu inscripții. Săpăturile au început în luna august anul trecut, iar în prezent săpăturilor sunt în proporție de 35%, din cauza unor bariere apărute. Problemele de logistică din cauza beneficiarului, lipsa arheologilor sau a mâinii de lucru nu îi descurajează pe cercetători care încearcă să păstreze același ritm. "Siturile se află în fostă zonă arabilă, iar când plouă autocarele cu muncitori nu reușesc să mai intre", a spus Cristina Talmațchi. "Siturile sunt foarte complexe, sunt așezări care iau chiar 10-15 ani de zile, iar noi trebuie să ne mișcăm ca urșii", a subliniat Laurențiu Cliante. Un alt exemplu dat de cercetători datează din august anul trecut, când din cauza beneficiarului au fost aduși 120 de muncitori și doar 20 de unelte. Însă problemele majore rămân: logistica dezastruoasă, necunoașterea beneficiarului sau a companiei care solicită descărcarea de sarcini arheologice, condițiile de muncă, programul, comunicarea slabă între toate părțile implicate.
Nicoleta BUJOR