Bacalaureat 2014: Cum trec elevii peste proba "pălăvrăgelii"

Nu se poate afirma că prima probă a Bacalaureatului 2014, care se desfășoară zilele acestea, pune mari probleme liceenilor care o susțin, evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română nefiind una imposibil de promovat.

În cele trei zile de evaluare, Ministerul Educației transmite zilnic 75 de subiecte secretizate, iar cei 4.876 de elevi constănțeni trebuie să-și pună la bătaie toată "artileria" oratorică pentru a impresiona profesorii din comisie.

Elevii au la dispoziție 15 minute de la extragerea subiectului pentru a-și contura expunerea, iar cerințele sunt aceleași cu cele de la Bacalaureatul 2013, textele vizând contactul elevilor cu realitatea, dar și propriile puncte de vedere în legătură cu tema dată.

Ieri, la Colegiul Tehnic de Marină "Alexandru Ioan Cuza", elevii așteptau să le vină rândul, nu neapărat cu mari emoții, fiind conștienți că au de susținut una dintre cele mai ușoare probe din tot Bacalaureatul.

Unul dintre elevii care doar ce ieșise din examen ne povestea că a avut de argumentat importanța jurnalului, pe baza unui text dat. De la ceilalți colegi am aflat că de aceeași manieră au sunat și subiectele celorlalți: importanța artei în formarea personalității unui elev ori importanța lecturii sau a modelelor în viață.

Alți doi băieți care tocmai ce savurau țigara "de după" probă ne-au povestit că… "este o glumă de probă. Dacă mă concentram mai tare, puteam să obțin calificativul «experimentat», pentru că am tot pălăvrăgit, dar profa zicea că sunt pe lângă subiect!".

La Liceul Teoretic "Lucian Blaga", o liceană ne-a întărit convingerea că adevăratele emoții încep din 30 iunie, odată cu proba scrisă la limba și literatura română: "Astăzi mi-a picat ceva foarte ușor, un text dintr-un ziar care nu presupunea o pregătire specială, așa că am scăpat repede".

Cum se poate obține nivelul "experimentat"

Ieri, într-o discuție cu prof. Cristina Maria Ivan, inspector școlar de specialitate limba română, am aflat că cele două probe la limba și literatura română din cadrul examenului de bacalaureat - orală și scrisă - sunt complementare.

"Textele suport, de la prima probă, din prima zi de examen, au fost literare, nonliterare și au avut caracter autentic, putând fi întâlnite în viața de zi cu zi. Pentru ca un elev să obțină nivelul «experimentat», acesta trebuie să sintetizeze mesajul global al textului, să susțină cu argumente un punct de vedere personal, demonstrând capacitate de convingere, să construiască un discurs clar, coerent și personalizat, să-și adapteze într-un mod creativ discursul la interlocutori și la scopul comunicării, să își adapteze la contextul de examen limbajul verbal, nonverbal și paraverbal, dovedind autocontrol și, nu în ultimul rând, să utilizeze adecvat limba literară în situațiile de comunicare date", a precizat prof. Cristina Ivan.

Absolvenții de liceu promovează examenul de bacalaureat dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții: au susținut probele de evaluare a competențelor; au susținut toate probele scrise și au obținut cel puțin nota 5 la fiecare dintre acestea; au obținut cel puțin media 6 la probele scrise.

Candidații care la una dintre probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale refuză să răspundă sau să rezolve subiectele propuse nu pot participa la probele scrise, întrucât se consideră că nu au susținut probe orale.