Bisericuțele de cretă de la Basarabi, pe calea includerii în circuitul turistic

525
Bisericuțele de cretă de la Basarabi, pe calea includerii în circuitul turistic - d7e2dee2a1f95e5379593c4d2dbc3213.jpg
Acțiunile de intervenție de urgență la Bisericuțele de cretă de la Murfatlar (Basarabi), demarate de Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național (DJCCPCN), se apropie de final. DJCCPCN continuă proiectul inițiat de arheologul Ioan Oprean în 2006 și întrerupt anul trecut. Pentru a continua lucrările, instituția a obținut fonduri în valoare de 15 miliarde de lei vechi de la Oficiul Național al Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național. Așa cum ne-a spus Daniela Caruțiu, în perioada 2006 – 2008 au fost executate lucrări de salubrizare și a fost improvizat acoperișul, dintr-un schelet de lemn, acoperit de jur împrejur cu o folie de plastic, pentru protecție împotriva ploii și a ninsorii. Lipsa gurilor de aerisire a creat efect de seră și condens, ceea ce adus la deteriorarea cretei, iar lucrările nu au mai fost reluate decât la insistențele Danielei Țurcanu Caruțiu: "Neglijența și lipsa de fonduri au dus la deteriorarea acestui monument", a spus aceasta. Principalele acțiuni demarate de DJCCPCN sunt crearea gurilor de ventilație și reglarea materialului reflectorizant pentru protecția solară de pe acoperiș, prin care să fie evitat efectul de seră. "Sperăm ca prin această intervenție să se creeze o ventilație naturală, efectul de seră să fie înlăturat, iar temperatura și umiditatea să fie reduse", ne-a spus Daniela Țurcanu Caruțiu. Complexul rupestru de la Basarabi, descoperit în 1957 Considerat unul dintre cele mai importante și originale monumente istorice românești, Complexul rupestru de la Basarabi constituie un important document arheologic, care demonstrează prezența românilor în dreapta Dunării de Jos în Evul Mediu timpuriu - sec. IX-XI. A fost descoperit în anul 1957, în timpul desfășurării lucrărilor de înlăturare a unui strat gros de depuneri aflat deasupra unei stânci brute de exploatat, pe dealul Tibișir, din sud vestul localității Murfatlar. Ansamblul este compus din resturile unei cariere de exploatare a cretei, constând în bazine de exploatare în amfiteatru, având destinații diferite: locuințe, cavouri, bisericuțe și capele, galerii de comunicație. Pe pereții locuințelor, bisericuțelor, criptelor și galeriilor, a fost descoperită o bogată decorație figurativă și simbolică: chipuri de oameni, animale, prore de nave, jocuri, în interiorul părților componente ale ansamblului rupestru fiind incizate peste 350 de inscripții în diferite caractere grafice: glagolitice, chirilice, grecești, runice și chiar latinești. Cea mai importantă bisericuță de cretă, profund afectată de efectul de seră, este împărțită în pronaos, naos și altar, pe pereții și stâlpii din interior sunt incizate sau cioplite cruci cu mărimi și forme diverse, figuri omenești, de animale, etc. Tot aici există o bogăție de inscripții, având caractere runice, chirilice, glacolitice și grecești. Incizii în istorie După descoperirea complexului rupestru, au fost luate primele măsuri de protecție, cu o construcție de lemn și acoperiș din carbon bituminat, care a apărat monumentul de ploaie și vânt. Așa cum arată raportul DJCCPCN privind starea de conservare a monumentului rupestru de la Basarabi, în perioada 1971 - 1974 au fost realizate primele tronsoane din clădirea proiectată pentru a asigura protecția și valorificarea muzeistică a complexului, lucrările de construcție a halelor de prezervare fiind reluate în 1991 și întrerupte un an mai târziu. Ca rezultat, starea complexului s-a deteriorat din ce în ce mai mult: "Verificările cele mai noi, făcute pe teren, au permis constatarea că unele componente ale ansamblului, restaurate într-o primă fază, s-au deteriorat atât din cauza condițiilor de conservare total impro-prii, cât și din cauza materialelor inadecvate utilizate la restaurare, spre exemplu: barele de fier-beton utilizate la restaurări în bisericuța B4 (cea mai importantă dintre bisericuțe - n. red.)", se arată în raportul DJCCPCN. Alte surse ale distrugerii, identificate de DJCCPCN, sunt intervențiile eronate, una dintre ele fiind fixarea stâlpilor de susținere a copertinei temporare de protecție pe unele proeminențe ale masei de cretă, ceea ce a determinat distrugerea parțială a unora dintre ele. Distrugerea a venit și din partea unor vizitatori care și-au revărsat "inspirația" făcând alte incizii peste cele originale. Obiectivul final al DJCCPCN este includerea Bisericuțelor de cretă în circuitul turistic. Până atunci, este necesară întocmirea unui proiect de protecție definitivă, care implică, în principal, stabilizarea de mediu și arhitectură, conservarea, amenajarea carierei de cretă și reglementarea accesului la monument.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 5.1754 secunde