Borșul lipovenesc, un brand al Deltei care a atras zeci de mii de turiști la o serbare a ospitalității

De altfel, cu o săptămână înainte de weekendul 27-28 august 2022, când a avut loc cea de-a X-a ediție a Festivalului borșului lipovenesc de la Jurilovca, în comună nu mai existau spații de cazare, după cum ne declarau chiar localnicii. Ei ne-au împărtășit surpriza unor solicitări din zona Ardealului, de la români care și-au dorit să vină să încerce acest borș.

Specificul aparte al acestui eveniment, care a reușit să reunească în cele două zile de festival zeci de mii de vizitatori, a făcut ca încă de la primele ore ale dimineților și până aproape de miezul nopții să existe un flux continuu de participanți în portul turistic.

Pe lângă borșul lipovenesc de Jurilovca, participanții la festival s-au mai putut înfrupta și din produsele pregătite din pește și nu numai la cele 60 de standuri deschise cu acest prilej. De altfel, 80% dintre expozanți au oferit produse alimentare din pește și preparate derivate din pește: lacherdă (marinată de scrumbie), scoici în sos, creveți cu legume, ardei umpluți cu pește sau sarmale din pește, chiftele cu pește, pește la grătar, dar și dulciuri dintre cele mai diverse, plecând de la baclavale, kurtos kolac, prăjituri matrioșca, înghețată etc.

Situată în zona lagunară a rezervației Delta Dunării, Jurilovca este o destinație atipică, oferind variante diferite de petrecere a timpului liber: plimbări cu barca sau cu caiacul pe cele două canale, vizite la cetățile din preajmă, la Gura Portiței, pe faleza de la Capul Doloșman, la cea mai mare colonie de pelicani creți, de pe lacul Sinoe, la plajele sălbatice, sau plimbări cu lotca cu velă sau „parus”.

Organizatorii festivalului sunt de părere că, de la an la an, cu excepția celor doi ani de pandemie, festivalul borșului lipovenesc a fost cu-adevărat un bun prilej de promovare a acestei zone. Primarul Eugen Ion consideră că este singura modalitate la acest nivel și de această amploare, „pentru că fiecare încearcă să-și promoveze bucata lui de afacere, de pensiune, dar cred că atunci când suntem laolaltă - autorități publice locale și parteneri din zona turismului - lucrurile ies așa cum trebuie. Dincolo de partea culinară, prin acest eveniment ne-am dorit promovarea tradițiilor dobrogene ale tuturor etniilor conlocuitoare”, a mai afirmat același primar.

De aceeași părere este și unul dintre inițiatorii serbări de-acum 13 ani, Paul Condrat, actualmente director cultural în cadrul Primăriei comunei Jurilovca: „Importantă, până la urmă, nu este cantitatea de borș oferită gratuit, cât faptul că vrem să se ducă vorba ospitalității caracteristice acestei zone. Borșul de Jurilovca este deja un brand al locului”.

Sâmbătă, 27 august, spre finalul primei zile a Festivalului borșului lipovenesc de la Jurilovca, printre participanți și-a făcut apariția și ministrul Agriculturii, Petre Daea, care s-a integrat rapid în atmosferă. A solicitat un șorț și, înarmat cu un polonic, s-a dus în țarcul special amenajat unde ceaunele cu ciorbă de pește încă bolboroseau sub pirostrii pentru a testa consistența vestitului borș.

30 de voluntari au pregătit borșul pescăresc, în 60 de ceaune, care au fiert în serii, iar alți 70 i-au servit pe cei care și-au dorit să mănânce. La o serie au ieșit cam trei tone de borș de pește. Lemnele sub pirostrii au ars non-stop, pe parcursul celor două zile fiind realizate cam cinci-șase serii de borș pe zi. S-au folosit 10 tone de pește sălbatic, din lacurile Razelm și Babadag – crap, caras, plătică, fitofag, pescuit cu două-trei zile înaintea festivalului, alte cinci tone de legume pentru cele 40.000 de porții, deci circa 24 de tone de borș în cele. După cum declara primarul comunei Jurilovca, secretul unui borș gustos este conferit de multitudinea speciilor folosite, de cel puțin trei-patru soiuri.

În ceea ce privește costurile de organizare ale acestui mega-eveniment culinar, primarul Eugen Ion declara că s-ar cifra în jur de 100.000 euro, dar este vorba de un proiect depus pe fonduri europene. „Dacă se va aproba, vom deconta banii, dacă nu, va fi suportat din sponsorizări. Avem deja o parte concretizată. Precizez că nu vorbim de bani din bugetul local”.

Turismul în Delta Dunării, în expectativă

Întrebat cum poate fi caracterizat turismul în această zonă a Dobrogei, același edil afirma că, de la începutul lunii august, cei care practică agroturismul au simțit că a reînviat activitatea „și astăzi, cel puțin din ce știu eu, toată luna august, toate capacitățile au fost la grad maxim de ocupare și se anunță și luna septembrie la fel. Întotdeauna am spus: Delta Dunării, dar mai ales zona noastră, Jurilovca, are prețuri și pentru persoanele cu venituri modeste, și pentru persoanele cu venituri mai mari. Pentru că poate oferi resort de 4-5 stele, dar poate oferi și o cameră într-o gospodărie țărănească, unde cazarea este de 100 lei sau chiar 50 lei, cu masa inclusă. Și, bineînțeles, putem să vorbim până la 200 de euro, în funcție de ceea ce își dorește cel care vine să se cazeze în Delta Dunării. E drept că avem și un mic avantaj, față de sezonul estival de la Marea Neagră, în sensul că ține mai mult cu o lună, chiar două, funcție de condițiile meteo”, a conchis Eugen Ion.

Împărtășind aceeași opinie, reprezentantul Asociației de promovare a Deltei Dunării, Corina Davidov, afirma: „Exact așa cum ne așteptam, lume foarte multă și încă de la primele ore ale dimineții, ceea ce înseamnă că lumea a dus dorul acestui festival. Cei doi ani de pandemie ne-au ținut departe de tot ceea ce se întâmplă astăzi aici. Primăria Jurilovca este un excelent organizator, ca dovadă că sâmbătă, 27 august, la ora 10, primele ceaune cu borș erau gata, datorită unei comunități care s-a mobilizat excepțional. Peste 150 de voluntari au venit să curețe peștele, legumele, să se ocupe de prepararea acestui borș. Cred că toate comunitățile trebuie să știe că doar împreună pot face să crească această localitate. Consider că județul Tulcea are enorm de oferit, pentru că fiecare localitate, prin specificul ei, are ceva frumos, ca să nu mai spunem de acest tezaur etnic, format din ruși, greci, turci, tătari, ucraineni. Nu degeaba când vorbim de Tulcea spunem că avem un județ cât o țară. Doar împreună pot să dezvolte, să promoveze destinația lor în toată țara și mai ales peste hotare. Pentru că turiștii străini ne lipsesc, din cauza pandemiei și, acum, a acestui conflict din vecinătate”.

În final, mai trebuie precizat că programul festivalului a mai cuprins, la scena special amenajată, momente artistice oferite de ansambluri reprezentative pentru comunitățile conlocuitoare, dar și de artiști cunoscuți ai momentului, precum Delia, Radu Captari sau Elena Gheorghe.