Cercetători și diplomați străini dezbat moștenirea perioadei otomane

Simpozionul Internațional "Moștenirea culturală turcă în Dobrogea", ce se desfășoară, zilele acestea, la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța (MINAC), face parte dintr-un proiect mai amplu, cu finanțare din partea Administrației Fondului Cultural Național, în parteneriat cu Institutul de Turcologie și Studii Central-Asiatice din cadrul Universității Babeș Bolyai din Cluj Napoca. 

La lucrări, participă oameni de știință, diplomați străini din Albania, Turcia, Bulgaria și România, care prezintă viața și activitatea unor personalități turce de pe teritoriul Dobrogei, precum și despre realizările populațiilor de aici.

"Aceasta este partea științifică a proiectului, partea educativă desfășurându-se în urmă cu două luni, prilej cu care a fost prezentată pictură tradițională turcă - ebru, la câteva școli din Constanța, cu sprijinul Uniunii Turco Tătare", a declarat dr. Gabriel Custurea, directorul MINAC.

Sesiunile plenare de ieri s-au desfășurat pe secțiuni conduse de dr. Akkan Suver, președintele Fundației Marmara Grup, Mustafa A. Mehmed, "decanul turcologiei din România", prof. dr. Veniamin Ciobanu, dr. Emil Suciu, prof. dr. Stoica Lascu, prof. dr. Martin Hauser (Elveția).

Unul dintre principalii organizatori ai simpozionului, prof. dr. Tasin Gemil, directorul Institutului de Turcologie și Studii Central-Asiatice, declara ieri: "Evenimentul de astăzi este, de fapt, o continuare a simpozionului care a început în anul 2008, cu moștenirea istorică a tătarilor, și chiar mai înainte, în 1994, cu o temă asemănătoare. El constituie o primă experiență pentru a pune în valoare moștenirea perioadei otomane din Dobrogea, care a durat cinci secole, și în același timp relațiile de bună vecinătate și chiar de prietenie și, în anumite momente, de alianță dintre România și Turcia. Consider că acest simpozion nu are numai o importanță cultural-științifică, dar și una politico-diplomatică. În sensul că au venit aici nu numai cercetători români specializați în domeniu, dar și cercetători din străinătate. Spre exemplu, pentru prima dată avem alături de noi un cercetător tânăr din Turkmenistan, dar și unul din Elveția, în persoana prof. dr. Martin Hauser, o somitate în domeniul culturii. Dânsul ne va prezenta o comunicare despre modul în care Europa percepe cultura turcă («Considerații comparative europene privind turcii din Dobrogea» - n.r.). Mi-aș dori ca, peste un an sau doi, dacă vom găsi finanțarea cuvenită, să transformăm acest simpozion într-unul mai larg, cu o tematică mai bogată, care să cuprindă întreaga arie a spațiului românesc, adică să vorbim despre moștenirea turcă în România. Iar, ulterior, dacă experiența va fi reușită, să fie continuată la nivelul întregii zone balcanice. Este o problemă științifico-culturală foarte importantă, dar în aceeași măsură este o problemă politică și diplomatică, și de ce nu economică".

Astăzi, toți participanții la simpozion vor avea parte de o excursie în nordul Dobrogei, care va cuprinde escale la Babadag, Enisala și Histria.