Cetatea Râșnov, locul unde istoria a fost transformată în cârciumă

Sesiunea Internațională "Pontica", desfășurată la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), la începutul acestei luni, a reunit participanți din toată țara, în cadrul unui eveniment ce a marcat împlinirea a 130 de ani de la prima menționare a MINAC.

Cu această ocazie, istoricul Nicolae Pepene, director al Direcției de Cultură din cadrul Primăriei Râșnov, județul Brașov, le-a vorbit celor prezenți despre Biserica reședinței regale din Bran. Totodată, a participat și la ultima etapă a sesiunii - vizita documentară la Cetatea Histria, prilej pentru a ne povesti despre Cetatea Râșnov, pe care o are în administrare, despre interesanta ei istorie, dar mai ales despre problemele cu care se confruntă.

Cum a ajuns bucătarul patron al cetății

În 1968, când se turna filmul "Columna", despre cucerirea Daciei de către romani, Cetatea Râșnov a fost aleasă pentru a "juca" rolul capitalei regatului dac, Sarmize-getusa. Echipa pregătea podul pentru Împăratul Traian, cel care trebuia să salute trupele învingătoare, când au fost descoperite urme autentice dacice și romane.

Un alt argument care accentuează importanța Cetății Râșnov este faptul că ea a constituit un refugiu pentru râșnoveni, fiind o vatră de locuire după moartea lui Mihai Viteazu, când trupele de mercenari jefuiau Țara Bârsei.

Cu aceste amprente a rămas Cetatea Râșnov în secolul al XVII-lea, când a fost amenajată fântâna cetății, o nouă capelă, cimitirul medieval și școala (clă-direa care s-a păstrat cel mai bine).

Până în anul 2000, această vastă moștenire medievală reprezenta o importantă rezervă culturală, mai ales că, după realizarea filmului "Columna", Muzeul Județean Brașov a demarat, în 1970, o campanie arheologică, ajungând la concluzia că în grădina Cetății există o așezare antică celebră - Cumidava.

În ciuda acestui lucru, între anii 1970 și 2000 nu a existat nicio campanie arheologică sistematică. În 2000, Cetatea era o ruină, toate așezările istorice erau îngropate, dar, cu toate acestea, era un monument autentic din punct de vedere istoric. Așa cum ne-a povestit Nicolae Pepene, este anul în care instituțiile care administrau Cetatea Râșnov au decis să încredințeze monumentul unei firme private, SC Drumuri Publicitare SA. "Din cauza lipsei de profesionalism arătate de Muzeul Județean Brașov, cel care o avea în administrare, Cetatea abandonată a fost preluată pe o perioadă de 49 de ani de o firmă privată". Despre managerul firmei, Alberto Drera, istoricul Nicolae Pepene ne povestește: "De meserie bucătar, Drera avea o cârciumă în Brașov. Nu avea studii de specialitate în domeniul arhitecturii sau în cel al artei și nici experiență în domeniul restaurării monumentelor istorice. Scopul lui a fost clar: să facă o cârciumă și spații de cazare în Cetatea Râșnov, să o transforme în pensiune turistică".

Astfel că o zonă de mare interes turistic a devenit o afacere cârmuită de un privat: "Acest investitor a știut să speculeze și a speculat incompetența funcționarilor statului și lipsa lor de patriotism", precizează Nicolae Pepene.

Nicolae Pepene: "Viața unui om e mai valoroasă decât 100 de cetăți"

Profitul care urma să fie încasat în urma exploatării unui monument istoric clasa A era împărțit: un procent de 12 la sută revenea Primăriei Râșnovului, în timp ce 88 la sută rămâneau firmei.

Printre investițiile pe care firma privată le-a făcut la Cetatea Râșnov, a fost amenajarea unei terase-bar pe fundația unei căsuțe interioare, dar și spații de cazare, pentru construcția cărora a fost obținut aviz de la Ministerul Culturii, după ce Primăria Râșnov refuzase acordarea acestuia. Mona Muscă, pe atunci ministrul Culturii, a somat Primăria să acorde firmei italiene autorizație de construcție. Astfel că au fost distruse două treimi din curtea interioară, pagini din istoria română fiind șterse cu buldozerul. "Cel mai grav lucru în toată această poveste este distrugerea irever-sibilă a sitului istoric. Cetatea avea două capele, acum nu mai are nici una. Peste capela evanghelică și fundațiile unor căsuțe medievale au fost puse niște rezervoare mari din fibră de sticlă, mascate de un zid subțire, improvizat, rezultând o clădire imensă, monstruoasă. Iar peste unul dintre aceste rezer-voare au pus o platformă pentru turiști, o capcană pe care am descoperit-o în urma expertizelor", a precizat Pepene.

Anul trecut, Alberto Drera a murit, în plină anchetă penală. Tot anul trecut, la șefia Direcției de Cul-tură din cadrul Primăriei Râșnov a venit cercetătorul Nicolae Pepene, un ardelean cu dragoste și respect pentru istorie, care, alături de primarul Râșnovului, Adrian Veștea, (unul dintre cei care s-au opus încheierii contractului dintre investitorul italian și Primărie), și-a propus să readucă Cetatea Râșnov la nivelul calitativ pe care monumentul îl merită.

Construcțiile de la Cetate, realizate fără proiect, au pus în pericol turiștii: în luna septembrie, un balcon foarte vizitat de turiști s-a dărâmat la puțin timp după încheierea programului de vizitare. Din fericire, nu au fost victime omenești. Acesta a fost motivul pentru care Nicolae Pepene a decis să închidă Cetatea circuitului turistic, pentru a cerceta și alte zone de risc: "Probabil că în Cetate sunt și alte capcane, pentru că nu avem încredere în nici o hârtie oficială emisă de Ministerul Culturii. Viața unui om e mai valoroasă decât 100 de cetăți".

În urma incidentului, Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național și-a declarat oficial susținerea pentru clarificarea situației de la Cetatea Râșnov, oferind asistența de specialitate necesară.

Astfel că Cetatea Râșnov a încăput pe mâini bune, administratorii săi actuali intenționând să valorifice monumentul prin găzduirea unor evenimente deosebite. Anul trecut, acolo a avut loc primul Festival de Film Istoric din țară și primul Festival Istoric Academic. De asemenea, turiștii au asistat la o paradă a echipamentelor militare provenind din antichitate până la cel de-al doilea război mondial. Totodată, Râșnovul a câștigat și un proiect de finanțare pentru promovare turistică. Și, pentru ca Cetatea Râșnov să nu cadă victimă uitării, Nicolae Pepene a publicat prima cronologie a istoriei Râșnovului în limba română.