Comorile Muzeului de Istorie. Povestea cavalerilor traci de altădată
Articole de la același autor
Șase elevi din Cernavodă, proaspeți absolvenți de canto
07 August 2018
Eveniment important în shipping-ul constănțean. Recunoaștere pentru "Cuget Liber" și Histria Group
11 August 2018
Semnal de alarmă cu privire la fondurile care se strâng în școli. "Nu sunt obligatorii, ele fiind chiar ilegale"
13 Septembrie 2018
Din nou la școală! A sunat clopoțelul pentru cei peste 108.000 de elevi constănțeni
11 Septembrie 2018
Se inaugurează Gospodăria Dobrogeană de la Enisala
28 Iulie 2018
Cei care trec pragul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța (MINAC) pot admira și imaginea cavalerilor traci de altădată. Potrivit directorului instituției, Sorin Colesniuc, cavalerul trac este un concept religios, cu origini în lumea greacă, reprezentat de un erou vânător aflat pe cal. Semnificația este aceea de victorie a binelui împotriva răului.
Cavalerul Trac merge sau galopează, de obicei spre dreapta, reprezentările spre stânga sunt foarte rare.
"Cavalerul Trac apare foarte des ca piatră funerară. Monumentele Cavalerului Trac au fost realizate cu precădere în secolele II-III, de către meșteri aflați la periferia orașelor sau în mediul rural, fără o experiență bogată în domeniul sculpturii. Totuși, există și sculpturi de o foarte bună calitate, realizate în atelierele tradiționale, unde detaliile au fost realizate cu o atenție deosebită. Spre exemplu, în zona Dobrogei de astăzi (Scythia Minor), Cavalerul Trac este foarte des întâlnit. În schimb, la nord de Dunăre, apare foarte rar. Pentru localnici era cea mai importantă zeitate, mult mai importantă decât zeitățile grecești și cele romane. El reprezenta binele și curajul. De cele mai multe ori, Cavalerul Trac este însoțit de un slujitor, care merge în urma sa pe jos. De asemenea, el este însoțit de un câine, prietenul său de încredere. Animalul vânat este întruchiparea răului, deseori reprezentat de un mistreț. Copacul care apare uneori pe relief este simbolul vegetației și al rodniciei, iar șarpele reprezintă paznicul locurilor sfinte", a precizat directorul MINAC, Sorin Colesniuc.
★ ★ ★
Cei patru cavaleri traci, care fac parte din tezaurul descoperit la Tomis în anul 1962, împreună cu Șarpele Glykon, Fortuna și Pontos și celelalte reprezentări de zeități, sunt sculptați la vânătoare, galopând spre dreapta, pe o placă gălbuie, sfărâmicioasă. El este îmbrăcat cu o tunică scurtă, iar pe umeri poartă hlamida, care este prelungită până la coada calului. Hlamida este o mantie prinsă cu o agrafă pe umăr, purtată în Antichitate de greci și romani.
Cavalerul are mâna dreaptă ridicată, care iese din chenarul reliefului. Calul este sculptat rudimentar; are spinarea concavă și picioarele foarte groase. Cel de-al doilea cavaler de la MINAC este sculptat în marmură albă, de bună calitate, galopând spre dreapta. Aici sunt sculptate: mistrețul, șarpele, pomul și un altar. Hlamida este reprezentată fluturând pe spate și prinsă pe piept. În mâna dreaptă, el are o lance îndreptată spre mistreț, iar stânga se află după grumazul calului.
"Unele detalii, cum ar fi urechea și ochiul cavalerului, gura calului, urechile și botul mistrețului sunt redate exagerat de mari, dar lucrarea este lipsită de simț artistic", a explicat specialistul.
★ ★ ★
Cel de-al treilea cavaler trac este sculptat pe o marmură gălbuie, galopând spre dreapta, este îmbrăcat cu tunică și hlamidă. Mâna dreaptă este ridicată și pare să arunce o suliță. Calul este mai mic decât cavalerul și are piciorul foarte scurt redat, ridicat pe altar. Picioarele din stânga nu au fost sculptate, în schimb a fost bine reliefat frâul.
Capul șarpelui este ascuns între frunzele copacului, care are trunchiul ondulat. Ultimul cavaler este sculptat în marmură vineție, iar chenarul este simplu, mai lat în partea de jos, a precizat directorul muzeului. În scenă, a adăugat el, apar câinele, șarpele, mistrețul, altarul și slujitorul care ține șarpele de coadă. Cavalerul este îmbrăcat cu tunică și manta, la fel și slujitorul. Cavalerul are în mâna dreaptă o lance, iar stânga se află după gâtul calului. Calul are capul alungit și urechile mari. Șarpele este încolăcit în jurul copacului. Se observă stilul rudimentar în realizarea reliefului.
Cavalerul Trac merge sau galopează, de obicei spre dreapta, reprezentările spre stânga sunt foarte rare.
"Cavalerul Trac apare foarte des ca piatră funerară. Monumentele Cavalerului Trac au fost realizate cu precădere în secolele II-III, de către meșteri aflați la periferia orașelor sau în mediul rural, fără o experiență bogată în domeniul sculpturii. Totuși, există și sculpturi de o foarte bună calitate, realizate în atelierele tradiționale, unde detaliile au fost realizate cu o atenție deosebită. Spre exemplu, în zona Dobrogei de astăzi (Scythia Minor), Cavalerul Trac este foarte des întâlnit. În schimb, la nord de Dunăre, apare foarte rar. Pentru localnici era cea mai importantă zeitate, mult mai importantă decât zeitățile grecești și cele romane. El reprezenta binele și curajul. De cele mai multe ori, Cavalerul Trac este însoțit de un slujitor, care merge în urma sa pe jos. De asemenea, el este însoțit de un câine, prietenul său de încredere. Animalul vânat este întruchiparea răului, deseori reprezentat de un mistreț. Copacul care apare uneori pe relief este simbolul vegetației și al rodniciei, iar șarpele reprezintă paznicul locurilor sfinte", a precizat directorul MINAC, Sorin Colesniuc.
★ ★ ★
Cei patru cavaleri traci, care fac parte din tezaurul descoperit la Tomis în anul 1962, împreună cu Șarpele Glykon, Fortuna și Pontos și celelalte reprezentări de zeități, sunt sculptați la vânătoare, galopând spre dreapta, pe o placă gălbuie, sfărâmicioasă. El este îmbrăcat cu o tunică scurtă, iar pe umeri poartă hlamida, care este prelungită până la coada calului. Hlamida este o mantie prinsă cu o agrafă pe umăr, purtată în Antichitate de greci și romani.
Cavalerul are mâna dreaptă ridicată, care iese din chenarul reliefului. Calul este sculptat rudimentar; are spinarea concavă și picioarele foarte groase. Cel de-al doilea cavaler de la MINAC este sculptat în marmură albă, de bună calitate, galopând spre dreapta. Aici sunt sculptate: mistrețul, șarpele, pomul și un altar. Hlamida este reprezentată fluturând pe spate și prinsă pe piept. În mâna dreaptă, el are o lance îndreptată spre mistreț, iar stânga se află după grumazul calului.
"Unele detalii, cum ar fi urechea și ochiul cavalerului, gura calului, urechile și botul mistrețului sunt redate exagerat de mari, dar lucrarea este lipsită de simț artistic", a explicat specialistul.
★ ★ ★
Cel de-al treilea cavaler trac este sculptat pe o marmură gălbuie, galopând spre dreapta, este îmbrăcat cu tunică și hlamidă. Mâna dreaptă este ridicată și pare să arunce o suliță. Calul este mai mic decât cavalerul și are piciorul foarte scurt redat, ridicat pe altar. Picioarele din stânga nu au fost sculptate, în schimb a fost bine reliefat frâul.
Capul șarpelui este ascuns între frunzele copacului, care are trunchiul ondulat. Ultimul cavaler este sculptat în marmură vineție, iar chenarul este simplu, mai lat în partea de jos, a precizat directorul muzeului. În scenă, a adăugat el, apar câinele, șarpele, mistrețul, altarul și slujitorul care ține șarpele de coadă. Cavalerul este îmbrăcat cu tunică și manta, la fel și slujitorul. Cavalerul are în mâna dreaptă o lance, iar stânga se află după gâtul calului. Calul are capul alungit și urechile mari. Șarpele este încolăcit în jurul copacului. Se observă stilul rudimentar în realizarea reliefului.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Luni, 02 Iulie 2018
Joi, 12 Iulie 2018
Vineri, 13 Iulie 2018
Marţi, 21 August 2018
Vineri, 31 August 2018
Miercuri, 29 August 2018
Joi, 23 August 2018
Luni, 20 August 2018
Sâmbătă, 28 Iulie 2018