Complexul de cretă de la Murfatlar, monument în subordinea degradării (galerie foto)

La 20 de km vest de Constanța, pe dealul Tibișir din localitatea Murfatlar, domnește, într-o liniște aproape insuportabilă, complexul rupestru din cretă, unul dintre cele mai spectaculoase monumente din Dobrogea. Istoria în cretă începe în Evul Mediu timpuriu, atunci când a început exploatarea carierei și săparea încăperilor. Cercetătorii datează nașterea complexului rupestru în sec. X-XI, având ca destinație un centru monahal. Dovadă stau cele șase bisericuțe, pe pereții cărora au fost scrijelite, rudimentar, inscripții în caractere grecești, chirilice, glagolitice și runice, cruci de diferite tipuri și multe simboluri creștine.

Primul lucru care te copleșește atunci când intri pe ușa monumentului de la Murfatlar - unic ca anvergură în Dobrogea - este impetuozitatea singurătății în care bisericuțele, chiliile și lăcașurile sepulcrale își consumă existența de secole. Construit pe nivele, complexul te invită să-l explorezi urcând pe niște scări din lemn, care fac legătura între prezent și trecut. Bisericuțele, aproape miniaturale, cu pereți decorați cu inscripții, portrete și scene rudimentare, îți fac cunoștință cu vechii creștini, care și-au desenat convingerile în cretă, simțind nevoia să lase în urmă dovezi ale credinței lor. Complexul de la Murfatlar a fost descoperit în 1957, în timpul unor lucrări de exploatare a cretei. Exploatarea a fost sistată, locul intrând în atenția cercetărilor. S-a format, atunci, șantierul arheologic, lucrările fiind desfășurate de Ion Barnea, Virgil Băilciulescu, Petre Diaconu, Adrian Radulescu și Radu Florescu.
Părintele Ionuț Holubeanu, lector dr. la Facultatea de Teologie din cadrul Universității "Ovidius", autorul unui studiu prin care analizează reprezentările iconografice din cadrul ansamblului de la Murfatlar, susține că singurul sfânt identificat în complexul rupestru este Theodor. "Arheologul Ion Barnea, până la descifrarea legendei, a crezut că este vorba despre «un bărbat îmbrăcat într-un cojoc lung, în atitudine de rugăciune». Meritul identificării Sfântului Theodor îi revine lui Petre Diaconu, cel care a descifrat corect textul legendei".
În naosul unei alte biserici se distinge imaginea unui sfânt desenat într-o manieră simplă, în ton cu celelalte reprezentări. Umerii săi proeminenți, însă, pot fi, de fapt, conturul unor aripi, arată pr. Holubeanu: "Așadar, în cazul de față, pare a fi vorba de un personaj înaripat. În iconografia răsăriteană, cei mai cunoscuți sfinți reprezentați cu aripi sunt Ioan Botezătorul și arhanghelii Mihail și Gavriil. Pare a fi vorba de imaginea Sfântului Arhanghel Mihail. Modul reprezentării, similar celor din iconografia răsăriteană tradițională, sugerează că autorul desenului a avut drept model, și în acest caz, una dintre icoanele vremii, pe care s-a străduit să o reproducă".
Pe pereții complexului se află un alt graffiti iconic, înfățișând un om matur care ține în mână un cap de copil. Părintele Holubeanu e de părere că scena îl poate reprezenta pe Sfântul Stelian Paflagonul, ocrotitorul copiilor, înfățișat de fiecare dată cu un prunc în brațe: "Așezământul de la Murfatlar era și un important centru de pelerinaj, în care mulți dintre creștinii din regiune își căutau alinarea sufletească. Desenul, foarte rudimentar, ar fi, în acest caz, opera unei mame lovite de pierderea copilului sau de îmbolnăvirea lui gravă. Identificarea sfântului din această scenă iconografică cu imaginea Sfântului Stelian cu pruncul în brațe, rămâne, însă, doar o ipoteză de lucru".

Cea mai veche scenă a nașterii lui Iisus
Pe pereții complexului de cretă de la Murfatlar, creștinii au desenat o scenă a nașterii Mântuitorului considerată de cercetători cea mai veche și mai simplă reprezentare a momentului biblic de pe teritoriul României.
În timp ce Ion Barnea interpreta desenul ca fiind scena nașterii, Petre Diaconu oferea o altă viziune asupra reprezentării, fiind de părere că ea înfățișează Învierea lui Lazăr. În studiul său, părintele Holubeanu adoptă prima variantă: "Între cele două interpretări, cea corectă pare a fi cea dintâi: Nașterea Domnului. În reprezentările acestei scene, pruncul Iisus este înfățișat culcat, cu capul ușor ridicat și cu razele stelei care s-a arătat la nașterea Sa îndreptate spre El. Cât privește elementele neclare - scutecele cu aspect de giulgiuri sau ieslea cu aspect de sarcofag -, ele nu sunt ceva neobișnuit. În icono-grafia creștină veche, în mod intenționat, scutecele pruncului erau reprezentate sub forma unor giulgiuri, iar ieslea sub cea a unui sarcofag pentru a prefigura moartea cea dătătoare de viață a Mântuitorului Hristos".
Cei care și-au petrecut viața în intimitatea chiliilor de la Murfatlar sau care au trecut doar prin acele locuri și-au conturat grafic credința, exprimând-o prin simboluri și desene: "Autorii acestor reprezentări, par a fi fost, în majoritatea cazurilor, oameni cu o oarecare educație, cunoscători ai scrisului și ai cititului în greacă sau în caractere runice. Ar putea fi avuți în vedere unii monahi sau slujitori bisericești, care au trăit sau au vizitat așezământul religios rupestru de la Murfatlar", arată părintele Holubeanu.

Cel mai afectat monument istoric din Dobrogea
"Ce le spuneți celor care vin să viziteze complexul?", îl întrebăm pe cel care ne-a deschis poarta de acces în monument. "Că am directive să nu las pe nimeni să intre", ne răspunde nea Meicu, soțul celei care se ocupă de paza ansamblului. "Vin foarte mulți care vor să viziteze bisericuțele", adaugă el, privind condescendent spre așezarea din cretă.
Aflat în administrarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), complexul de la Murfatlar se află într-o continuă degradare; ansamblul din cretă, sensibil la schimbările de temperatură, are nevoie de consolidare și restaurare. Consiliul Județean lasă, însă, monumentul, la voia naturii și a hazardului, fără să aloce bani pentru un proiect care ar pune complexul într-un circuit turistic profitabil.

Restaurare în stand-by
În 2004, monumentul rupestru a fost cuprins în programul european "Cultura 2000", specialiști din țări europene "diagnosticând" prin metode tehnice avansate toate încăperile din complex. Atunci a fost realizată ultima expertiză a ansamblului. Cunoscutul arheolog Constantin Chera, din cadrul MINAC, ne spune că ansamblul are nevoie de intervenții pentru restaurare și consolidare. "Așezarea nu e unică, dar anvergura monumentului este unică în Dobrogea. Nu există un sit arheologic de acest gen mai important în Dobrogea. Avem un serviciu permanent de înregistrare a evoluției complexului, tocmai de aceea am trimis semnale Ministerului și Consiliului Județean că este nevoie de intervenție".
Doar o parte din complexul de la Murfatlar este protejat, prin lucrările realizate în anii ‘60, ’70, sistate în jurul anilor ’80. În 2009, restul complexului (partea dinspre oraș) a fost acoperit printr-o protecție provizorie, prin fonduri alocate de Ministerul Culturii. De atunci, complexul nu a mai beneficiat de nicio altă lucrare. "Este cel mai afectat monument din Dobrogea, prioritatea numărul unu în ce privește monumentele din Dobrogea", susține Constantin Chera.
"Trebuie făcute studii tehnice foarte amănunțite. Ansamblul este ca o bibliotecă cu date istorice care pot fi consultate în manuscris. Nu există un sit arheologic de acest gen mai important în Dobrogea. Ar fi un punct de interes nemaipomenit. Complexul ar putea fi inclus într-un circuit turistic religios care ar putea porni de la anticul Tomis cu bazilicile lui, trecând prin Murfatlar, Trophaeum Traiani, Peștera Sf. Andrei, Dervent, Silistra. Noi am propus astfel de trasee turistice pe zona Tomis – Silistra", ne spune Chera.
Recent, MINAC a primit o vizită din partea unui reprezentant al Ministerului Culturii, pentru a stabili o strategie de priorități în ce privește restaurarea monumentelor în următorii 10 ani. Instituția muzeală a propus ca în această strategie să fie inclus complexul de la Murfatlar, Casa cu Lei, clădirea MINAC și Cazinoul din Constanța. Arheologul este însă sceptic în ce privește demararea unui proiect din fonduri românești.