Întrucât calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial, marți, 7 ianuarie, în timp ce creștin ortodocșii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Botezătorul, creștinii ortodocși de rit vechi celebrează Crăciunul, iar trecerea în noul an se celebrează în noaptea de 13 spre 14 ianuarie.
În ziua de Crăciun, fiecare creștin ortodox de rit vechi merge la biserică, la Liturghie, apoi, la prânz familiile se reunesc la masa tradițională, cu preparate din purcel de lapte fript la jar, sarmale, pește, ciorbe și borșuri, zacuscă, totul stropit din abundență cu vin rubiniu și votcă.
Rușii lipoveni pun pe masa de Crăciun preparate ca haladet (piftie cu reţetă specială), lapsa (tăieţei fierţi în supă de pui), vareniki (colţunaşi cu brânză). Gospodinele basarabence pregătesc colaci mici şi „ajunel”, pe care le leagă cu o aţă, alături de câteva flori de busuioc, apoi le agaţă de icoană şi le păstrează până când se sărbătoreşte Sfântul Gheorghe. După aceea, le scot şi le dau animalelor să mănânce, pentru a păzi casa de spiritele rele şi ghinion.
La masa de Crăciun, obiceiul este să pună sub fața de masă bani şi fân, pentru a atrage bunăstarea casei. Acestea sunt scoase de sub faţa de masă abia de Bobotează, pe 19 ianuarie.
În România trăiesc peste un milion de adepți ai Bisericii Creștin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruși lipoveni și sârbi. Cea mai mare comunitate în județul Constanța este cea din localitatea Ghindărești.