CRONOLOGIE: Personalitățile române decedate în 2013

Cineaștii Sergiu Nicolaescu și Geo Saizescu, actorii Irina Petrescu și Nae Lăzărescu și realizatorul de televiziune Titus Munteanu se numără printre personalitățile culturale ale României care au decedat în anul 2013.

Prozatorul Alexei Rudeanu a decedat pe 2 ianuarie, la București, la vârsta de 73 de ani. Debutul editorial al lui Alexei Rudeanu s-a produs în 1969, cu volumul de povestiri "Exilul pisicilor", urmat de "Ultimul monac" (1973). Trecerea de la povestire la roman a realizat-o în "Focul rece" (1973). În 2007 a publicat sub pseudonimul Aleksander Mertz ultimul său volum, romanul "Maraton spre fericire".

Cineastul Sergiu Nicolaescu, decedat pe 3 ianuarie, la vârsta de 82 de ani, a strâns, la capătul unei cariere de peste 40 de ani, o colecție impresionantă de peste 60 de filme, în care a îmbrăcat, pe rând sau, uneori, chiar în același timp, haina de regizor, scenarist și actor, cu o abilitate neobișnuită.

Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei Înalt Preasfințitul Epifanie Norocel a încetat din viață la vârsta de 80 de ani, în timp ce se deplasa spre Mănăstirea Brazi, din orașul vrâncean Panciu.

Victor Radovici, actor al Teatrului Excelsior din București, a murit pe 18 ianurie, la vârsta de 76 de ani. Destinul artistic și uman al lui Victor Radovici se leagă de cel al Teatrului Excelsior, al cărui fondator a fost, împreună cu maestrul Ion Lucian, actorii Vasile Menzel, Genoveva Preda, Paula Sorescu-Lucian, Daniela Anencov, secretarul literar Gabriel Blebea și Aurel Mitran. În 1990, pornea la drum într-o aventură teribilă, iar, de atunci, aproape fiecare clipă și-a petrecut-o la Teatrul Excelsior.

Cunoscutul umorist, scenarist și regizor Dan Mihăescu, autorul unor memorabile scheciuri și scenete scrise pentru nume mari ale comediei românești, precum Toma Caragiu și Dem Rădulescu, a murit pe 24 ianuarie, la vârsta de 79 de ani. Dan Mihăescu a murit din cauza unui cancer.

Unul dintre ultimii supraviețuitori ai "Experimentului Pitești", cunoscutul luptător anticomunist Aristide Ionescu a decedat pe 25 ianuarie, la vârsta de 91 de ani.

Anca Fusariu, fostă realizatoare a Televiziunii Române, a încetat din viață pe 31 ianuarie. În anii 1980, ea a fost unul dintre reporterii de succes descoperiți și pregătiți de realizatorul Tudor Vornicu. A semnat împreună cu Carmen Dumitrescu și Alexandru Stark reportaje pentru emisiunile "Fotograme din realitate", "Fotograme pe 16 mm.", "Album duminical", "De la A la infinit", iar, mai târziu, "Reflector", "Studio A" și altele. A dat emisiunilor titluri care au rămas până în prezent, între care "Cu ochii în patru". În perioada 1994-1998 a fost în echipa care a creat Tele 7 ABC, unde a fost realizator de emisiuni și redactor-șef al postului. A pregătit mai apoi generații de jurnaliști pentru mai multe televiziuni - TVR, Kanal D, Antena 1.

Titus Raveica, primul președinte al Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), a decedat pe 31 ianuarie, la vârsta de 77 de ani. În perioada 1990 - 1992 a fost senator pe listele FSN, funcție din care a demisionat în 1992. Totodată, între anii 1992 și 1996, Titus Raveica a fost președinte al CNA. În anul 1997 a revenit la Catedra de la Facultatea de Filosofie din Iași.

Jurnalistul de radio și televiziune și scriitorul Liviu Tudor Samuilă a încetat din viață pe 25 februarie, la vârsta de 71 de ani. După peste 40 de ani dedicați jurnalismului de radio și televiziune, Liviu Tudor Samuilă și-a petrecut ultima parte a vieții în slujba scrisului și a activităților artistice. Cel mai recent roman al său, "Nopțile generalului albastru", a fost lansat în decembrie 2010, acțiunea fiind plasată în perioada regimului comunist.

Cântăreața Naarghita, cunoscută pentru pasiunea sa pentru muzica indiană, pe care a transformat-o într-o carieră de succes înainte de 1989, a decedat, în noaptea de 26 spre 27 februarie, la vârsta de 74 de ani.

Actorul Dumitru Rucăreanu a decedat pe 3 martie, la vârsta de 81 de ani. Dumitru Rucăreanu s-a născut pe 26 octombrie 1932, la Ghimbav, în județul Brașov, și a absolvit Facultatea de actorie în cadrul IATC București în 1956. A jucat numeroase roluri la Teatrul de Comedie din București. Dumitru Rucăreanu a primit, de-a lungul carierei sale, numeroase distincții și premii, între care trofeul de excelență la Gala Festivalului Comediei Românești din 2010.

Irina Petrescu, una dintre cele mai importante actrițe de teatru și film din România, renumită pentru frumusețea sa clasică, a decedat, pe 19 martie, la vârsta de 71 de ani. Cunoscută pentru distincția și eleganța sa, dar și pentru frumusețea sa clasică, Irina Petrescu a avut roluri importante în film, teatru radiofonic și teatru TV, în regia unor nume de prestigiu ca Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Gheorghe Vitanidis, Mihai Iacob, Virgil Calotescu, Ion Popescu - Gopo, Dinu Tănase, Andrei Blaier, Manole Marcus, Iulian Mihu, Dan Pița, Mircea Veroiu.

Bujor Macrin, actor și regizor al Teatrului "Maria Filotti" din Brăila, a decedat pe 29 martie, la vârsta de 70 de ani. Vreme de aproape 45 de ani a îmbogățit scena teatrului brăilean cu personaje legendare ca Unchiul Vanea în "Tarara-Bumbia" de A.P. Cehov; Stavru în "Chira Chiralina", după Panait Istrati; Jupân Dumitrache în "O noapte furtunoasă" de I.L. Caragiale; Marchizul de Sade în "Madame de Sade" de Yukio Mishima; George în "Cui i-e frică de Virginia Woolf" de Edward Albee; Piotr Sorin în "Pescărușul" de A.P. Cehov; Udrea în "Steaua fără nume" de Mihail Sebastian; Tatăl în "Vânzătorul de iluzii" de Mihai Ispirescu.

Istoricul și arheologul Mircea Petrescu-Dîmbovița, membru titular al Academiei Române și fost director al Muzeului de Istorie al Moldovei, a încetat din viață la vârsta de 98 de ani. Născut în anul 1915, la Galați, Mircea Petrescu-Dîmbovița a absolvit cursurile liceale în orașul natal, după care a urmat studii de istorie, filosofie și drept la București, obținând, în 1947, doctoratul în litere și filozofie, specialitatea preistorie. În anul 1938 și-a început cariera universitară ca asistent onorific la catedra de Preistorie și Arheologie a Universității din București și a urmat toate treptele ierarhiei universitare, ajungând profesor și decan la Facultatea de Istorie a Universității din Iași. A îmbinat activitatea universitară cu aceea de cercetător științific la Institutul de Istorie și Arheologie "A.D. Xenopol" din Iași și a fost director al Muzeului de Istorie al Moldovei. A întreprins numeroase săpături arheologice în Muntenia și Moldova, mai ales cu privire la neo-eneolitic, perioada de tranziție la epoca bronzului, prima și a doua perioadă a epocii fierului, perioada formării poporului român și evul mediu.

Fizicianul Paul Dan Cristea, membru titular al Academiei Române, a murit pe 17 aprilie, la vârsta de 72 de ani. Academicianul Paul Dan Cristea s-a născut în 13 februarie 1941, la București. A absolvit ca șef de promoție cursurile Liceului "Sf. Sava", după care a urmat Facultatea de Electronică și Telecomunicații, Secția Fizică Teoretică a Politehnicii și Facultatea de Fizică, Secția de fizică teoretică a Universității București. Și-a început cariera didactică în anul 1962, ca preparator, urmând toate treptele ierarhiei universitare, ajungând profesor, desfășurând, totodată și o bogată activitate de cercetare. Dintre funcțiile pe care le-a îndeplinit și care dimensionează aria preocupărilor multi și interdisciplinare sunt amintite: director al Centrului de Inginerie Biomedicală a Universității "Politehnica" din București, consilier al ministrului secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării, director de studii la Departamentul de Științe Inginerești, în prezent Facultatea de Inginerie în limbi străine din cadrul Universității "Politehnica" din București. Spirit inovator, a abordat un larg evantai de specialități ca bioinformatica, semnalele genomice, prelucrarea numerică a semnalelor și imaginilor, bazele electrotehnicii, teoria și proiectarea circuitelor electrice și electronice, rețele neuronale, agenți inteligenți evolutivi și aparatură medicală computerizată. Rezultatele acestor cercetări sunt expuse în peste 280 de lucrări publicate în volumele unor conferințe științifice din țară și de peste hotare, peste 280 de contribuții în lucrări și manuale de specialitate. Paul Dan Cristea este și deținătorul a 11 patente. A fost inițiatorul domeniului semnalelor genomice nucleotidice, în care a elaborat lucrări publicate în țară și străinătate precum "Conversion o Nucleotides Sequences into Genomic Signals", "Representation and Analysis of DNA sequences".

Regizorul Cătălin Naum, mentor al Teatrului studențesc Podul din București, care a educat generații întregi de mari actori români, precum Claudiu Bleonț și Oana Pellea, a murit pe 9 mai, la vârsta de 74 de ani.

Regizorul și actorul Viorel Branea, care a jucat alături de artiști precum Mircea Albulescu, Ion Caramitru și Ștefan Bănică, a murit pe 13 mai, în urma unui infarct. Viorel Branea s-a născut în județul Sibiu, pe 26 aprilie 1942, și a fost absolvent al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L.Caragiale" din București, în 1965, și al Facultății de Filosofie a Universității din București, în 1976.

Actorul Petrică Popa a murit pe 7 iunie, la vârsta de 83 de ani. Petrică Popa a fost actor al Teatrului Nottara peste cincizeci de ani. A fost aplaudat în spectacole longevive precum "Băieții veseli", "Adio, Charlie", "Idioata". A cântat și a dansat în musicalurile "Lady X", "Cuibul", "Sus pe acoperiș, în sac" și "Miresele căpitanului". Numeroasele apariții în emisiuni de divertisment, la teatrul de televiziune și la cel radiofonic întregesc o carieră impresionantă.

Violeta Popescu, actriță a Teatrului Național "Vasile Alecsandri" din Iași, a murit pe 9 iunie. Născută pe 4 februarie 1941, la București, a absolvit, în 1964, Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică "I. L. Caragiale", din același an devenind actriță a Teatrului Național "Vasile Alecsandri" Iași, căruia i-a închinat întreaga carieră și unde a dat viață câtorva zeci de personaje, dintre care Ana în "Despot Vodă", de Vasile Alecsandri, Nina Zarecinaia în "Pescărușul", de A.P. Cehov, Margareta în "Gaițele", de Alexandru Kirițescu, Hermiona în "Poveste de iarnă", de William Shakespeare, Ivona în "Ivona, principesa Burgundiei", de Witold Gombrowicz, Elena Nicolaevna în "Copiii soarelui", de Maxim Gorki, Katherine în "Noaptea tăcerii, noaptea singurătății", de Robert Anderson, Marchiza în "Jacques fatalistul", de Denis Diderot, Veta în "O noapte furtunoasă", de I. L. Caragiale, Anna Petrovna în "Ivanov", de A. P. Cehov, Martha în "Cui i-e frică de Virginia Woolf ?", de Eduard Albee.

Scriitorul Alexandru Mușina, profesor doctor universitar la Facultatea de Litere din Brașov, a murit pe 19 iunie, la vârsta de 59 de ani.

Istoricul de artă și curatorul Mihai Oroveanu, directorul Muzeului Național de Artă Contemporană (MNAC) din Capitală, a decedat, pe 31 august, la vârsta de 66 de ani. Mihai Oroveanu, născut pe 20 septembrie 1946, la București, a fost unul dintre cei mai cunoscuți și longevivi directori ai unei instituții muzeale din România. Istoric de artă, fotograf, curator și colecționar de artă el însuși, Mihai Oroveanu a fost și un bun cunoscător al artei internaționale actuale. Mihai Oroveanu a studiat istoria artei la Institutul de Arte Plastice din București. Curator de expoziții la Oficiul Național pentru Documentare și Expoziții de Artă (1970 - 1980), ulterior fotograf profesionist, Mihai Oroveanu a avut contribuții în mod constant în revistele Arta și Secolul XX.

Actorul Constantin Ghenescu a murit la vârsta de 69 de ani. El a fost găsit mort pe 5 septembrie, în locuința sa din Piatra-Neamț, cauza decesului fiind mai multe răni provocate prin înjunghiere. Constantin Ghenescu s-a născut pe 14 februarie 1944, la Alba Iulia. După liceu, a absolvit Școala Tehnică Sanitară din București și a lucrat un an la Spitalul Fundeni. Ulterior, el a absolvit actoria la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică "Ion Luca Caragiale" din București, pe care a absolvit-o în 1969, ca șef de promoție. A jucat pe scena Teatrului Tineretului din Piatra-Neamț timp de 25 de ani.

Compozitorul, muzicologul și pianistul de origine română Roman Vlad a murit pe 21 septembrie, la vârsta de 93 de ani. Născut în 1919, la Cernăuți (în prezent în Ucraina), Roman Vlad a devenit cetățean italian în 1951. În Italia, Roman Vlad era o personalitate marcantă în lumea muzicală. A fost director artistic al Academia Filarmonica Romana, între anii 1955 și 1958 și 1966 și 1969, codirector al secțiunii muzicale din Enciclopedia dello Spettacolo (1958 - 1962), președinte al Societății Italiene de Muzică Contemporană (1960), director artistic al Maggio Musicale în 1964 și al Teatrului Comunal din Florența (1968 - 1972), președinte al Società Aquilana dei Concerti (1973 - 1992), superintendent al Operei din Roma și director artistic la Scala din Milano.

Geo Saizescu, maestrul filmului de comedie românesc, a decedat pe 23 septembrie, la vârsta de 80 de ani.Cunoscut regizor, scenarist și actor român, Geo Saizescu s-a născut pe 14 noiembrie 1932, în comuna Prisăceaua, județul Mehedinți. În cinematografia română, Geo Saizescu a fost un cineast singular prin consecvența cu care s-a consacrat comediei. Printre cele mai savuroase comedii regizate de Geo Saizescu se numără "Păcală" (1974), "Un surâs în plină vară" (1963), "Astă seară dansăm în familie" (1972) și "Secretul lui Bachus" (1984). A regizat și filmele "Doi vecini" (1959), "La Porțile Pământului" (1965), "Balul de sâmbătă seara" (1968), "Eu, tu și Ovidiu" (1977), "Grăbește-te încet" (1981), "Sosesc păsările călătoare" (1984), "Secretul lui Nemesis" (1985), "Harababura" (1990), "Călătorie de neuitat" (1994). Cele mai recente pelicule ale sale sunt "Iubire elenă" (2010) și "A doua șansă" (2011). La multe dintre peliculele pe care le-a regizat, Geo Saizescu a fost și scenarist.

Chimistul Eugen Segal, o personalitate a științei românești și mondiale și membru titular al Academiei Române, s-a stins din viață pe 9 octombrie, la vârsta de 80 de ani. Academicianul Eugen Segal s-a născut pe 23 mai 1933, la Iași, și-a realizat studiile liceale la Iași, iar cele universitare, la Facultatea de Chimie, secția Chimie Fizică din București. În 1963, acesta și-a susținut teza de doctorat cu titlul "Contribuții la studiul cinetic al unor descompuneri endoterme în sisteme solid-gaz". În anii următori, chimistul și-a perfecționat pregătirea profesională la Institutul de Fizică-chimică al Academiei de Științe din Moscova, Institutul de cataliză al Secției Siberiene a Academiei de Științe a URSS din Novosibirsk și la Departamentul de Inginerie Chimică a Universității Stanford din Statele Unite ale Americii. Din 1955, Segal a intrat în învățământul superior, parcurgând toate treptele ierarhiei universitare, ajungând profesor. În activitatea de cercetare științifică, și-a concentrat eforturile spre domenii fundamentale ale chimiei fizice: cinetică chimică heterogenă izotermă și neizotermă, chimosorbție și cinetică a reacțiilor catalitice heterogene, cinetică formală. Cercetările sale s-au finalizat în publicarea a peste 494 de lucrări editate în țară și în străinătate. De asemenea, acesta este coautor al 12 brevete de invenții. S-a impus în comunitatea științifică și în calitate de președinte al Comisiei de Analiză Termică și Calorimetrie și membru în Consiliul Internaționale de Analiză Termică și Calorimetrie.

13 octombrie - cântăreața de muzică populară Angela Moldovan

Cântăreața de muzică populară Angela Moldovan, cunoscută pentru melodiile sale din zona nordului Moldovei și a Bucovinei, s-a stins din viață pe 13 octombrie, la vârsta de 86 de ani, din cauza unor probleme cardiace.

Arhitecta care a proiectat Casa Poporului, Anca Petrescu, a murit la vârsta de 64 de ani, pe 30 octombrie, la Spitalul de Urgență Floreasca din București, după ce intrase în comă la sfârșitul lunii septembrie, în urma unui accident rutier. Anca Petrescu s-a născut în 20 martie 1949, la Sighișoara, iar în 1973 a absolvit Institutul de Arhitectură Ion Mincu. În 1980 a fost desemnată să proiecteze Casa Poporului, în prezent Palatul Parlamentului.

Geo Costiniu, actor al Teatrului Odeon din Capitală, a murit pe 11 noiembrie, la vârsta de 63 de ani. Geo Costiniu a început să joace în producții de televiziune încă de la vârsta de 8 ani, fiind considerat un actor foarte talentat, iar la 14-15 ani juca în spectacole la Casa Studenților din București. În anul IV de facultate, a debutat pe scena Teatrului Bulandra din Capitală, sub îndrumarea regizorului Liviu Ciulei. După absolvirea facultății, unde i-a avut ca profesori pe Dem Rădulescu și Octavian Cotescu, a fost repartizat la Teatrul Național din Iași, unde a jucat între anii 1973 - 1974. Din 1974, a fost actor la Teatrul Giulești (actualul Odeon) din București, pe scena căruia a interpretat numeroase roluri, în piese celebre, ca "Pălăria Florentină", "Omul care a văzut moartea", "Patima roșie", "Marchizul de Sade". A debutat în filme în anul 1972, în pelicula "Parașutiștii", de Dinu Cocea. În 1978, joacă în filmul lui Timotei Ursu "Septembrie", o poveste de dragoste care l-a făcut celebru în rândul spectatorilor.

Compozitorul Temistocle Popa a decedat, 26 noiembrie, la vârsta de 92 de ani. Compozitor cu o vastă experiență de interpret/instrumentist (flautist, saxofonist) în diverse orchestre de jazz și teatre de revistă, timp de peste un sfert de veac, în perioada tinereții, Temistocle Popa a reușit să se impună la vârsta de 40 de ani printr-un șlagăr de mare popularitate ("Lalele", 1961), care i-a deschis calea spre muzica ușoară, de film și de revistă. Colaborând în cinematografie cu mari regizori (precum Sergiu Nicolaescu, Elisabeta Bostan, Francisc Munteanu și Geo Saizescu), a scris muzica unor pelicule de succes (ciclul "Veronica").

Scriitorul, textierul și umoristul Octavian Sava a murit, pe 2 decembrie, la vârsta de 85 de ani. Octavian Sava a semnat textele pentru numeroase spectacole ale Teatrului de Revistă "Constantin Tănase", printre care "Piei, drace!!!" (alături de Mihai Maximilian, Nae Lăzărescu, Dan Mihăescu), în regia lui Bițu Fălticineanu și Cezar Ghioca, "Veselia nu-i în criză" - musical umoristic - (alături de Mihai Maximilian, Nae Lăzărescu, Vasile Muraru), în regia lui Bițu Fălticineanu, și "Nevestele vesele", în regia lui Alexandru Arșinel (alături de Nae Lăzărescu, Geo Tipsie, Mihai Maximilian, A Storin). De asemenea, a lucrat la producții de televiziune, în calitate de scenarist sau producător, printre acestea numărându-se "A doua cădere a Constantinopolului" (1994), "În fiecare zi mi-e dor de tine" (1987), "Cum ne-ar vrea bărbații?!" (scurtmetraj de televiziune, 1982), "Bufetul «La Senat»" (scurtmetraj de televiziune, 1973), "Recomandări" (scurtmetraj de televiziune, 1971), "Post restant" (1961), "Informații-gara" (scurtmetraj de televiziune, 1971). A realizat primul serial radiofonic românesc, o adaptare după "Tartarin din Tarascon", de Alphonse Daudet, care a avut premiera în august 1951.

Realizatorul de televiziune Titus Munteanu a murit la vârsta de 72 de ani. Munteanu era internat de două săptămâni la secția de terapie intensivă a Institutului de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" din Capitală, unde a încetat din viață pe 18 decembrie, din cauza unei boli respiratorii complexe. Titus Muntean s-a născut pe 3 octombrie 1941 și este unul dintre cei mai cunoscuți oameni de televiziune din România. Titus Munteanu a fost realizator TV din anul 1966 și a fost director al TVR 1. A semnat numeroase emisiuni de divertisment și muzicale, cea mai de succes fiind "Școala vedetelor".

Actorul Nae Lăzărescu a murit pe 19 decembrie, la vârsta de 72 de ani. Nae Lăzărescu s-a născut pe 8 septembrie 1941, fiind cunoscut în special pentru scenetele de comedie pe care le-a realizat de-a lungul timpului alături de partenerul său de scenă, Vasile Muraru. În perioada în care era student la ASE, Nae Lăzărescu juca într-un grup de teatru satiric, cu care participa la festivaluri de amatori, apoi a lucrat trei ani la Rapsodia Română, la secția de estradă. Ulterior, vreme de aproape 50 de ani, a lucrat la Teatrul de Revistă "Constantin Tănase", unde l-a cunoscut pe Vasile Muraru, iar cupletele interpretate de ei sunt memorabile. A jucat și în filme, printre care "Grăbește-te încet", "Șantaj", "Baloane de curcubeu", "Căsătorie cu repetiție" și "Viraj periculos". De asemenea, în animația "Mașini", i-a dat voce personajului Clang.

Artistul vizual Ioan Cadar a decedat la vârsta de 67 de ani, după o lungă suferință. Născut pe 8 aprilie 1946 la Răducăneni, Iași, Ioan Cadar a absolvit Academia de Arte "Nicolae Grigorescu" în 1971. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din 1975, Cadar este autorul unor lucrări de artă monumentală în sticlă, precum candelabrele mari de la Teatrul Național București, și al vitraliilor din catedrale, biserici și palate din România. Lucrările sale în sticlă au fost admirate în numeroase expoziții din țară și din străinătate și sunt deținute în colecții ale unor muzee din România, Cehia și Danemarca, precum și în colecții particulare din România, Japonia, SUA, Germania, Grecia, Franța, Olanda, Italia și Australia. Pentru opera sa artistică, Ioan Cadar a fost distins cu premiul Uniunii Artistilor Plastici în 2004.

Sursa: www.mediafax.ro