Doar studiile de master mai dau valoare licenței Bologna

2289
Doar studiile de master mai dau valoare licenței Bologna - 31a3e56d1e5c6bf22a35789ed068efb6.jpg
În urmă cu câțiva ani, când o persoană spunea că are master în nu știu ce domeniu, rămâneam chiar impresionați de nevoia lui de continuă perfecționare. Acum, a fi doctorand nu mai impresionează prea mult, ca urmare a "fabricilor" de gen din țară și de peste Prut, a "căpătuielilor" intelectuale care se fac pe bandă rulantă. "În anul universitar 2009-2010, în Universitatea «Ovidius» funcționează 102 masterate și șapte școli doctorale, cu un număr de 56 de conducători de doctorat, în domenii importante", am citat din Ghidul candidatului la studenție. Impresionant de multe, dar la ce folos? Ca și studiile universitare de licență, și cele de masterat au cuprinse în cifra de școlarizare câteva locuri subvenționate de stat și marea majoritate cu taxă. Spre exemplu, anul acesta există 650 locuri subvenționate și 3.174 cu taxă. Cele mai multe sunt la Facultatea de Științe economice, respectiv 800 de locuri, cele trei domenii de specializare oferind opt programe de masterat. Cu excepția anumitor domenii în care diploma de master mai reprezintă ceva, iar angajatorul apreciază că în CV-ul respectiv regăsește o superpregătire, am dorit să aflăm de ce ar mai plăti milioane de lei în plus un absolvent de facultate. Mai precis 80 de milioane pentru încă doi ani ca să devină inginer în construcții civile cu… master! Masterul, o extensie implicită O dată cu introducerea sistemului Bologna, a fi licențiat se traduce în trei sau patru ani de facultate plus încă doi de masterat. Cam obligatorii. Ciclul de licență și ciclul de masterat sunt echivalentul celor cinci ani de facultate odinioară în România. Spre exemplu, un absolvent al unei facultăți în anul 1990 avea dreptul, pe baza studiilor, să ocupe un post de profesor la o catedră într-un liceu. În aceeași perioadă, un absolvent al unui institut de trei ani avea voie să ocupe un post numai la ciclul gimnazial, post pe care, în zilele noastre, îl poate ocupa un absolvent de licență Bologna. Dacă urmează și un ciclu de masterat, are dreptul să predea la liceu. Și pentru că în ultima perioadă se vorbește tot mai intens despre o mercantilizare a studiilor de masterat, i-am solicitat prof. univ. dr. Victor Ciupină, rectorul Universității "Ovidius", o clarificare a fenomenului. Programele de masterat "sunt legate de chestiuni mai practice, cu aplicabilitate imediată, cu o flexibilitate mai mare față de studiile de licență față de programele de licență, care se axează în special pe chestiunile fundamentale ale domeniului", ar fi o primă explicație. "Studiile masterale, ca urmare logică și firească a studiilor de licență, trebuie orientate pe direcția acestora, în sensul aplicabilității eficiente. Este obligatoriu ca programele de masterat să se adapteze cerințelor pe care le impune viața socio-economică. Nu-mi pot permite să las în funcție studii masterale care nu sunt căutate. N-am dat peste masterate care să nu aibă desfacere. Recunosc, însă, că față de masteratele după sistem vechi, am fost obligați să facem remodelări, restructurări pentru a ne adapta. Sunt masterate mai vechi care și-au restrâns activitatea, în locul lor apărând masterate noi tot în domeniul respectiv, altfel formulate și cu alte programe", afirmă rectorul de la "Ovidius". Pe mine cine mă angajează? L-am provocat pe rector să ne explice, totuși, unde își găsesc un loc de muncă toți acești "masteri" care sunt obligați să se specializeze. Anual, această universitate constănțeană scoate pe piața muncii circa 5.000 de potențiali salariați. "Orice absolvent al ciclului masteral la Universitatea «Ovidius» poate activa și în învățământ, cu condiția să treacă pe la Departamentul de pregătire pentru personalul didactic. Un jurist care are parcurs acest modul are dreptul să predea în școală disciplinele care se găsesc în foaia lui matricolă. Cel puțin din acest punct de vedere, masteratele sunt obligatorii pentru un absolvent care vrea să predea în liceu. Degeaba spune lumea că s-a îngustat oferta de angajări în sistemul educațional. Copiii se nasc în România, copiii trebuie să aibă șanse pentru a se perfecționa, așa că un domeniu în care va fi totdeauna de lucru rămâne învățământul". Un alt exemplu de loc de muncă oferit a fost Centrala nucleară de la Cernavodă. "Un absolvent de fizică cu licență nu poate intra acolo, dar unul cu masterat poate". Insistând, totuși, am dorit să aflăm la ce-i folosește masterul unui absolvent de teologie, domeniu unde am găsit opt programe de acest gen. "Este foarte adevărat că teologia, arhitectura, dreptul și medicina sunt într-un fel cazuri mai speciale. Dar la teologie există și specializări pentru catedră. Alt gard, aceeași oiște! Iar la medicină se cere strict la nivel european o perioadă de școlarizare care să acopere în mod automat licența și masteratul". "Master în științe economice, caut post de șofer" Din păcate, trista realitate este că asistăm la "nașterea" a din ce în ce mai mulți șomeri cu mastere. S-au ridicat o serie de suspiciuni odată cu impunerea studiilor de trei ani. În țări precum Marea Britanie sau Irlanda, majoritatea studenților părăsesc universitatea după obținerea diplomei de licență, optând pentru a face un master mai târziu. În alte țări europene, studenții nu au prea multe informații despre valoarea unei diplome de licență și își fac planuri să urmeze cursuri de master, așa, ca să fie siguri, adesea încurajați de profesori. De altfel, în țările cu pricina nici angajatorii nu se dovedesc a fi mai bine informați, cât privește menirea și valoarea diplomei de licență. Este și cazul României, unde majoritatea angajatorilor îi asimilează pe absolvenții de licență ca pe un gen de… bacalaureați, lipsiți de experiență.

Top articole din Cultură-Educație

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 2.3336 secunde