Elevii vor să decidă ei ce pot învăța opțional la școală: "Învățământul românesc ne pregătește pentru trecut, nu pentru viitor!"

Vestea că Ministerul Educației intenționează să schimbe programa claselor de liceu îi îngrijorează pe elevi, mai ales că propunerile făcute de cei de la minister sunt, în opinia tinerilor, superficiale, și că, de fapt, nu va fi o schimbare reală. Astfel, ei propun ca liceenii să își poată alege singuri materiile opționale și nu școala să decidă ce anume să studieze aceștia.

"Reforma curriculară reprezintă una din condițiile esențiale pe care trebuie să le îndeplinim dacă ne dorim ca sistemul de învățământ românesc să se dezvolte. Considerăm că o discuție izolată despre reforma curriculară nu este productivă, iar pentru a avea rezultatul scontat este nevoie ca, împreună cu aceasta, să fie adoptat un plan de măsuri în domenii precum formarea inițială și continuă a cadrelor didactice, evaluarea elevilor, descentralizarea unităților de învățământ și baza materială a acestora. Având în vedere direcția în care se îndreaptă, în prezent, discuțiile pe marginea propunerilor de planuri-cadru, ne exprimăm îngrijorarea că nu va exista o reformă reală a designului curricular, iar viitoarele planuri-cadru nu vor fi corelate cu profilul absolventului, ceea ce ne dorim de la elevul de liceu atunci când finalizează clasa a XII-a, precum și cu modul în care vrem să arate pe termen lung școala și societatea românească", precizează reprezentanții asociațiilor de elevi din România - Asociația Elevilor din Constanța (AEC), Asociația Elevilor din Călărași (AECL), Asociația Elevilor din Maramureș (AEM) și Asociația Elevilor din Bacău (AEBC).

Aceștia consideră că, în propunerile înaintate de Ministerul Educației Naționale, la fel ca în planurile-cadru aflate în vigoare, dezvoltarea individuală a elevilor este ignorată, numărul de ore pe care elevul le poate studia la discipline opționale fiind în continuare insignifiant. Dacă în clasele a IX-a și a X-a, este un minimum de o oră pe săptămână pentru aceste discipline opționale, în cazul claselor a XI-a și a XII-a, numărul minim de ore pentru materiile opționale variază între două și patru pe săptămână, în condițiile în care, în prezent, este de patru, respectiv cinci, în funcție de profil.

Curriculum la decizia elevului

În acest context, asociațiile de elevi propun regândirea conceptului de Curriculum la Decizia Școlii (CDȘ) în Curriculum la Decizia Elevului (CDE).

"Dacă în prezent, materiile opționale, denumite formal CDȘ, sunt studiate la nivelul unei clase și alese cu majoritatea elevilor din respectiva clasă, lansăm public propunerea ca fiecare elev să se poată înscrie la materiile opționale pe care le dorește, fiind formate grupe la nivelul unității de învățământ, cu elevi aparținând mai multor clase. Catalogăm forma actuală de alegere a materiilor opționale ca fiind desuetă, în neconcordanță cu principiile și viziunea pe care trebuie să le aibă un sistem modern de învățământ, adaptat secolului XXI. Fiecare elev este diferit prin personalitatea sa și modul diferit de a vedea lucrurile iar, din acest motiv, obligarea tuturor să studieze o anume disciplină opțională, pe care nu și-o doresc, reprezintă o eroare cu efecte pe termen lung, care inhibă dezvoltarea beneficiarilor sistemului de învățământ", sunt de părere reprezentanții asociațiilor de elevi.

Reformă de formă…

Aceștia consideră că România de mâine nu se poate construi decât pe fundația unei educații de calitate, care să ofere șanse egale de dezvoltare tuturor copiilor, facilitând atingerea potențialului maxim al fiecăruia.

"Ultima reformă curriculară la nivelul învățământului liceal din România a fost în perioada 1998 - 1999. Ceea ce înseamnă că ultima generație care finalizează liceul pe baza actualelor planuri-cadru, în iunie 2021, va «aniversa» și 23 de ani de când acestea sunt în vigoare. În momentul de față, învățământul românesc îi pregătește pe elevi pentru trecut, nicidecum pentru prezent și viitor. Discuția despre planurile-cadru și reforma curriculară trebuie să reprezinte mai mult decât o dezbatere sterilă pe niște tabele cu disciplinele pe care le studiază elevii și numărul de ore al fiecăreia. În primul rând, trebuie să stabilim pentru ce tip de societate dorim să îi pregătim pe elevi, ceea ce înseamnă, în mod obligatoriu, că reforma curriculară trebuie să fie corelată cu profilul de formare al absolventului, aprobat de Ministerul Educației în anul 2015. Or, în prezent, acest lucru nu se întâmplă, designul curricular propus neputând conduce la finalitățile pe care un absolvent de învățământ liceal trebuie să le aibă", spune și Constantin Alexandru Manda, președintele Asociației Elevilor din Constanța.