Video Emil Constantinescu, prezent la primul eveniment expozițional găzduit în noul sediu al Muzeului de Istorie din Constanța

 

Expoziția intitulată „Patrimoniul natural și cultural al Dobrogei” este dedicată promovării valorilor patrimoniului național din județele Constanța și Tulcea și este structurată în cinci secțiuni principale, cuprinzând 60 de panouri.

Secțiunea „Patrimoniu cultural construit” evidențiază principalele monumente istorice și arhitecturale din regiune, ilustrând diversitatea stilurilor și influențelor istorice.

Cea de-a doua secțiune – „Patrimoniul cultural imaterial al etniilor dobrogene" oferă o privire asupra tradițiilor, obiceiurilor și meșteșugurilor transmise de-a lungul generațiilor în Dobrogea, în timp ce „Patrimoniul biologic – biodiversitate și ecodiversitate" explorează diversitatea faunei și florei din regiune, subliniind importanța conservării acestora pentru viitor. Panourile din secțiunea „Patrimoniul geologic – geodiversitate” prezintă formațiunile geologice semnificative din Dobrogea și impactul lor asupra peisajului și resurselor naturale.

O secțiune specială este aceea dedicată „Patrimoniului cu dublă valență, culturală și naturală", care evidențiază interacțiunea și influența reciprocă între aspectele culturale și naturale ale patrimoniului dobrogene.

„Este o expoziție dedicată Dobrogei și Constanței. Sunt trecute în revistă toate obiectivele majore din punct de vedere cultural, al monumentelor istorice, al monumentelor neolitice și patrimoniului cultural istoric al Dobrogei. Este o aducere în față a importanței și o relevare a importanței pe care provincia aceasta dintre Dunăre și Marea Neagră a avut-o și o are. Este un moment în care trebuie să învățăm să ne apreciem acest patrimoniu și, acolo unde este cazul să lucrăm, să conlucrăm instituții, organizații, asociații pentru a prezerva și pentru a pune mai departe în valoare aceste monumente", a declarat Delia Cornea, directorul MINA Constanța, în deschiderea vernisajului.  

Prezent la vernisaj, Emil Constantinescu, președinte al consiliului științific al ISACCL, a oferit un scurt istoric al instituției pe care o reprezintă și căreia îi datorăm această expoziție. „În momentul în care ne-am început activitatea, ne-am îndreptat spre Dobrogea, pentru că este zona de Românie care reprezintă cultura Levantului și o cultură neîntreruptă de-a lungul mileniilor, unde se face legătura, conexiunea dintre cunoașterea naturii, cunoașterea pământului, cunoașterea culturii. Și atunci m-am gândit, când a început institutul, cu cine aș putea coopera, cu cine altul decât cu colegul meu Dan Grigorescu. Pentru că amândoi am lucrat încă de când eram asistenți și la începutul carierei noastre cu studenții în Dobrogea, în disciplinele noastre diferite. Pentru că în Dobrogea se găsesc și cele mai vechi terenuri geologice din Europa. Dar avem și cele mai vechi culturi care s-au păstrat necontenit până astăzi, paleolitic, neolitic, în toată perioada istoriei vechi, antichității, istoria română, în fiecare moment s-a adăugat ceva acestei culturi. Și s-a mai adăugat ceva extraordinar de interesant. S-a adăugat capacitatea oamenilor, reprezentând diferite identități culturale, de a lucra împreună. Dobrogea poate să fie exemplu pentru Estul Europei, pentru Europa, pentru întreaga lume", a afirmat fostul președinte al României.

De asemenea, prof. Dan Grigorescu, a menționat: „Cercetarea nu aduce niciodată bani mulți. Dar atunci când este făcută cu seriozitate și pasiune, aduce împliniri cum nu oferă niciun alt domeniu. Sigur, provocat de colegul Constantinescu, trebuie să spun că dragostea mea pentru Dobrogea a început prin descoperirile pe care le-am făcut aici, încă din anii ’70 - deci acum mai bine de 50 de ani. Am descoperit faune marine fosile, vertebrate din Marea Sarmatică: pești, păsări, mici balene. Acestea au fost găsite într-o zonă apropiată de Constanța, până spre Cobadin, în localitățile Credința, Ciobănița. Aceste descoperiri au avut un ecou științific național, dar mai ales internațional".

În cadrul vernisajului, Daniela Mihai, director adjunct al Institutului Național al Patrimoniului, a afirmat că proiectul include imagini și informații despre monumente arheologice și naturale propuse pentru includerea în lista UNESCO, precum și despre inițiative educaționale precum Școala de Vară de la Hârșova, aflată la a IV-a ediție.

Expoziția poate fi vizitată până pe 11 august la sediul din str. Arhiepiscopiei nr. 7, după care se va muta la Universitatea „Ovidius”.