Inspectoratul Școlar acuză Primăria Constanța de impotență financiară
900
Școala nr. 5, de pe strada Nicolae Iorga, pare să se fi transformat într-un veșnic șantier; copiii trec pe lângă ea jinduind că vor mai apuca măcar un semestru într-o clădire nouă.
După doi ani de șantier, nici la 15 septembrie 2008 elevii și dascălii acestei instituții n-au intrat în clasă nouă. Directoarea Drăguța Dascălu se declară depășită de situație, dar, în același timp, și înlăturată de la orice discuție ar fi putut s-o privească direct, ca beneficiară a ceea ce promit constructorii a fi o unitate școlară de invidiat.
Găzduiți, actualmente, în condiții pe care noi le considerăm improprii, deși directoarea e de altă părere, pe motiv că acolo ar fi făcut cursurile studenții Facultății de geografie, elevii și profesorii se rotesc în trei schimburi, un adevărat du-te vino ce durează de doi ani. Cadrele didactice se declară total indignate de situație și nu știu ce să mai creadă despre toată această tergiversare care macină nervi. De cealaltă parte, părinții cu care am stat de vorbă, majoritar etnici romi, se consideră tratați discriminatoriu.
Pseudo-cancelaria aflată la sub-solul școlii vecine a devenit și ea incomodă, pentru că acolo, așa cum declara prof. Vasile Nicoară, directorul Colegiului Național "Mircea cel Bătrân" al cărui gimnaziu este Școala-vecină nr. 4, urmează să fie mutate laboratoarele de limbi străine: "Și noi vrem să intrăm în reparații capitale cu un corp al liceului și va trebui să ne elibereze spațiul. Au depășit de câteva ori termenele la care ne-am pus de acord și ne-am remodelat și noi orarul tot de atâtea ori".
"Inspectoratul Școlar vrea garsoniere pentru tovarășii din București"
L-am întrebat pe Ovidiu Cristian Tănase, directorul departamentului investiții școlare din cadrul RAEDPP Constanța, care sunt cauzele acestei maxi-întârzieri.
"Au existat doi factori: necunoașterea situației reale a clădirii și lipsa de finanțare. Școala nr. 5 este un edificiu de patrimoniu și am plecat de la niște lucrări de inspecție tehnică, adică doar ce s-a văzut pe dinafară. În momentul în care s-a băgat picamărul am descoperit o grămadă de găuri, hrube care nu au fost prinse în proiect. Cât privește finanțarea, lucrările de reparații capitale la această școală s-au înscris în programul de dezvoltare a infrastructurii școlare suportate de Ministerul Educației, iar banii au venit din an în Paști. Aceasta în condițiile în care există o hotărâre de Guvern și, totuși, constructorul mai are de primit 10 miliarde lei, iar Inspectoratul Școlar nu-și cunoaște interesele. N-a știut cum să ceară bani pentru lucrările în derulare, cum ar fi grădinițele 22, 58 sau școala în cauză".
Directorul Tănase a acuzat ISJ Constanța că cere bani pentru cu totul și cu totul alte "măscări": "Inspectoratul vrea să facă hoteluri pentru București la căminele de la Telecomunicații, unde vrea să facă garsoniere cu bucătării ca să aibă unde să vină tovarășii de la capitală vara în Constanța. Iar acum solicită o extindere și pentru sală de festivități de 17-20 miliarde lei, care va fi folosită o dată pe săptămână. Am aici certificatul de urbanism pe care refuz să îl semnez!".
În cele din urmă am aflat că, prin hotărâre de Consiliu Local, din luna mai sau iunie, șantierul de la Școala nr. 5 a trecut în adminis-trarea Inspectoratului Școlar.
"Primăria nu are forță financiară!"
La momentul documentării noastre, Silica Roșculeț, inspector în cadrul ISJ Constanța, purta o discuție telefonică cu primarul din Mereni, unde alegerile sunt mari probleme cu școala din localitate. Cât privește Școala nr. 5, ultima pro-misiune din partea constructorului este că pe data de 6 octombrie copiii vor intra în școală. "Am avut temă să găsesc o modalitate de a intra în școală măcar parțial, lucru care în cele din urmă nu a fost acceptat nici de conducerea RAEDPP, nici de constructor, nici de școală.
Cât despre RAEDPP, ei sunt cei care au licitat lucrarea, au început-o, iar ISJ a preluat-o în co-finanțare, pentru că Primăria nu avea forță financiară să susțină terminarea lucrărilor. Aceasta s-a întâmplat în toate unitățile școlare care au primit prin transfer bani din cota Ministerului: au început niște obiective și nu au avut forța financiară să le termine.
În opinia mea, ca să fiu cinstită, se putea termina mai repede lucrarea. Ultimii bani au fost aprobați pe data de 3 septembrie, dar nu ne-au venit nici cei pe care i-am solicitat în luna august".
v v v
Într-un etern passing shot de la o instituție la alta, elevii și cadrele didactice sunt primele victime ale unei stări care, de fapt, în campaniile electorale a constituit punct forte în atragerea de voturi. Acum că au trecut, revenim la românescul jemanfișism.
După doi ani de șantier, nici la 15 septembrie 2008 elevii și dascălii acestei instituții n-au intrat în clasă nouă. Directoarea Drăguța Dascălu se declară depășită de situație, dar, în același timp, și înlăturată de la orice discuție ar fi putut s-o privească direct, ca beneficiară a ceea ce promit constructorii a fi o unitate școlară de invidiat.
Găzduiți, actualmente, în condiții pe care noi le considerăm improprii, deși directoarea e de altă părere, pe motiv că acolo ar fi făcut cursurile studenții Facultății de geografie, elevii și profesorii se rotesc în trei schimburi, un adevărat du-te vino ce durează de doi ani. Cadrele didactice se declară total indignate de situație și nu știu ce să mai creadă despre toată această tergiversare care macină nervi. De cealaltă parte, părinții cu care am stat de vorbă, majoritar etnici romi, se consideră tratați discriminatoriu.
Pseudo-cancelaria aflată la sub-solul școlii vecine a devenit și ea incomodă, pentru că acolo, așa cum declara prof. Vasile Nicoară, directorul Colegiului Național "Mircea cel Bătrân" al cărui gimnaziu este Școala-vecină nr. 4, urmează să fie mutate laboratoarele de limbi străine: "Și noi vrem să intrăm în reparații capitale cu un corp al liceului și va trebui să ne elibereze spațiul. Au depășit de câteva ori termenele la care ne-am pus de acord și ne-am remodelat și noi orarul tot de atâtea ori".
"Inspectoratul Școlar vrea garsoniere pentru tovarășii din București"
L-am întrebat pe Ovidiu Cristian Tănase, directorul departamentului investiții școlare din cadrul RAEDPP Constanța, care sunt cauzele acestei maxi-întârzieri.
"Au existat doi factori: necunoașterea situației reale a clădirii și lipsa de finanțare. Școala nr. 5 este un edificiu de patrimoniu și am plecat de la niște lucrări de inspecție tehnică, adică doar ce s-a văzut pe dinafară. În momentul în care s-a băgat picamărul am descoperit o grămadă de găuri, hrube care nu au fost prinse în proiect. Cât privește finanțarea, lucrările de reparații capitale la această școală s-au înscris în programul de dezvoltare a infrastructurii școlare suportate de Ministerul Educației, iar banii au venit din an în Paști. Aceasta în condițiile în care există o hotărâre de Guvern și, totuși, constructorul mai are de primit 10 miliarde lei, iar Inspectoratul Școlar nu-și cunoaște interesele. N-a știut cum să ceară bani pentru lucrările în derulare, cum ar fi grădinițele 22, 58 sau școala în cauză".
Directorul Tănase a acuzat ISJ Constanța că cere bani pentru cu totul și cu totul alte "măscări": "Inspectoratul vrea să facă hoteluri pentru București la căminele de la Telecomunicații, unde vrea să facă garsoniere cu bucătării ca să aibă unde să vină tovarășii de la capitală vara în Constanța. Iar acum solicită o extindere și pentru sală de festivități de 17-20 miliarde lei, care va fi folosită o dată pe săptămână. Am aici certificatul de urbanism pe care refuz să îl semnez!".
În cele din urmă am aflat că, prin hotărâre de Consiliu Local, din luna mai sau iunie, șantierul de la Școala nr. 5 a trecut în adminis-trarea Inspectoratului Școlar.
"Primăria nu are forță financiară!"
La momentul documentării noastre, Silica Roșculeț, inspector în cadrul ISJ Constanța, purta o discuție telefonică cu primarul din Mereni, unde alegerile sunt mari probleme cu școala din localitate. Cât privește Școala nr. 5, ultima pro-misiune din partea constructorului este că pe data de 6 octombrie copiii vor intra în școală. "Am avut temă să găsesc o modalitate de a intra în școală măcar parțial, lucru care în cele din urmă nu a fost acceptat nici de conducerea RAEDPP, nici de constructor, nici de școală.
Cât despre RAEDPP, ei sunt cei care au licitat lucrarea, au început-o, iar ISJ a preluat-o în co-finanțare, pentru că Primăria nu avea forță financiară să susțină terminarea lucrărilor. Aceasta s-a întâmplat în toate unitățile școlare care au primit prin transfer bani din cota Ministerului: au început niște obiective și nu au avut forța financiară să le termine.
În opinia mea, ca să fiu cinstită, se putea termina mai repede lucrarea. Ultimii bani au fost aprobați pe data de 3 septembrie, dar nu ne-au venit nici cei pe care i-am solicitat în luna august".
v v v
Într-un etern passing shot de la o instituție la alta, elevii și cadrele didactice sunt primele victime ale unei stări care, de fapt, în campaniile electorale a constituit punct forte în atragerea de voturi. Acum că au trecut, revenim la românescul jemanfișism.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!