La mai bine de jumătate de an de la demararea reabilitării Sinagogii Mari din Constanța, stadiul fizic al lucrărilor este de peste 8%. În prezent, se execută lucrări de infrastructură, suprastructură, arhitectură și lucrări de interior. Proiectul are o durată de doi ani și este finanțat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Aceasta este singura Sinagogă rămasă în Constanța, iar odată reabilitată, turiștii care ajung pe litoral se vor putea bucura de frumusețea arhitecturală a clădirii. Până să înceapă efectiv lucrările în șantier a fost nevoie de ani de luptă, de alergătură, speranțe și dezamăgiri, spun reprezentanții comunității evreiești de la malul mării, care însă privesc acum cu bucurie renașterea Sinagogii Mari, singurul templu israelit rămas în Constanța. Acoperișul este căzut, vitraliile sparte, pereții distruși și, cu toate acestea, fundația a rezistat în timp, iar muncitorii au început deja consolidarea acesteia.
Lucrările de reabilitare a Templului Israelit se desfășoară conform graficului. În șantier, muncitorii nu stau locului o clipă, fac săpături și cară materiale dintr-o parte în alta, iar în acest moment se lucrează la consolidarea fundației cu beton armat.

Interiorul imobilului nu este inclus în proiect
„S-a început, paradoxal, cu partea de sus, unde s-a turnat o centură de beton, după care, așa cum ne așteptam, se cămășuiește, adică se betonează fundația și se lucrează în ritm alert, pentru că se pare că finanțarea există în continuare, nu există blocaje. Firma din Iași are suficienți muncitori și din fericire și vremea a ținut cu ei, lucrările nu s-au oprit pe timpul iernii, imediat după sărbători s-au întors la treabă și vedeți că se lucrează în spatele meu la fundație, după care vor trece la pereți și în curând vor reuși să acopere, cel puțin provizoriu, Sinagoga pentru a putea lucra la interior și pe vreme mai rea”, a precizat Sorin Lucian Ionescu, președintele Comunității Evreilor din Constanța.
Foarte important de precizat, interiorul imobilului nu este inclus în proiect, însă după ce vor fi reabilitați pereții, precum și tavanul, se va discuta și despre modernizarea acestuia. Un alt aspect ce trebuie punctat este faptul că Templul Israelit nu este monument istoric.
„Este o reabilitare totală, în sensul că totul se va face, mai puțin pictura interioară. Deci absolut totul, inclusiv mobilierul interior, vitraliile - foarte important - trebuie refăcute, coloanele cu toate decorațiunile de rigoare și totul va fi la cheie, inclusiv o centrală termică, mai puțin partea de pictură”, a declarat același președinte al Comunității Evreilor din Constanța.
„Nu acesta este scopul principal, de a deveni un lăcaș de cult”
Degradarea lăcășului de cult iudaic de la malul mării a început în urmă cu aproape 20 de ani, din cauza unei spărturi în acoperiș care a fost neglijată și care a dus la prăbușirea acestuia. Compania Națională de Investiții, în administrarea căreia se află acum Sinagoga Mare, a atribuit lucrările în luna iunie 2023. Proiectul are o durată de doi ani și este finanțat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice cu suma de 1,5 milioane de euro. După finalizarea acestora, clădirea ar putea fi inclusă pe Lista Monumentelor Istorice.

„Demersurile au fost făcute de acum 10 ani și din fericire CNI a rostogolit proiectul mai departe indiferent cine a fost ministrul Dezvoltării. Am avut și promisiunile primilor miniștri succesivi care au fost la conducere și meritul cel mai mare este al președintelui federației, deputatul Silviu Vexler, care a ținut neapărat ca acest proiect să continue și, de ce să nu spun, a fost o condiție pentru sprijinul guvernării, pentru că, se știe, minoritățile naționale întotdeauna votează cu Guvernul indiferent care este acesta”, a precizat Sorin Lucian Ionescu.
La propunerea liderului comunității evreiești, Pincus Șapira, mare comerciant al Constanței, a fost ridicat în 1911 un edificiu destinat practicării cultului mozaic, după planurile arhitectului Anghel Păunescu. Sinagoga a fost ridicată în stil maur și structurată pe trei registre orizontale. Odată reabilitată, turiștii care ajung pe litoral se vor putea bucura de frumusețea arhitecturală a clădirii.
„Clădirea va fi vizitabilă pentru că noi, comunitatea evreilor, suntem una mică, am rămas mai puțin de 40, și nu acesta este
scopul principal, de a deveni un lăcaș de cult. Sigur că aici, cu sprijinul Bucureștiului, ocazional, se vor desfășura și sărbători religioase, dar în mod principal clădirea aparține Constanței. Foarte multe grupuri de turiști străini au întrebat unde este Moscheea, Sinagoga, unde este Arhiepiscopia și noi sperăm că în modul acesta contribuim la moștenirea culturală a orașului”, susține liderilor comunității constănțene.
„Noi avem turiști care vin la mare tocmai pentru a se bucura de oraș în liniște și de poveștile pe care le poate oferi. Sinagoga este și singurul lăcaș de cult al comunității evreiești pe care îl mai găsim în Constanța, față de celelalte șapte lăcașe religioase care sunt funcționale ea neavând activitate, din păcate, de câteva zeci de ani. Pentru moment, singura Sinagogă la care pot cei din comunitatea evreiască să se ducă să se roage este la Tulcea și ar fi foarte frumos să o avem și pe aceasta inclusă în acest octogon confesional pe care îl folosim noi la tur și cu care ne mândrim”, a declarat Diana Slav, ghid de turism.
Lăcașul de cult este de-o vârstă cu Cazinoul de pe faleza orașului. Este unul dintre cele mai frumoase temple evreiești din România și a început să se degradeze în urmă cu două decenii.