Vila Șuțu

Luxul de odinioară al Constanței, în sărăcie și uitare / GALERIE FOTO

3431
9
3 min citire
Bătută de vântul tăios și sărat al mării, arsă de soarele arid al Dobrogei, dar mai ales uitată de timp și vreme, continuă să vegheze ca un far în buza râpei ce se cască spre Portul Tomis. Cândva o perlă în colierul arhitectural al Constanței, Vila Șuțu a ajuns astăzi o "văduvă" horopsită ce așteaptă parcă reîntoarcerea iubirii de mult apuse. Din măreția și grandoarea ei, astăzi, au mai rămas doar paloarea și amintirea vagă a unui simbol boieresc.
Potrivit Doinei Păuleanu, în anul 1889, deasupra portului Tomis, cu fața spre țărmul Mării Negre, imobilul a cărui fațadă aduce aminte de palatele prinților arabi începea să se înalțe.
Cel care a comandat construcția clădirii a fost Mihail Șuțu, unul dintre cei mai importanți numismați și metrologi ai acelor vremuri. Șuțu a fost descendentul unei familii strălucite, străbunicul său, Costache Șuțu, fiind domn al Țării Românești și al Moldovei, iar tatăl său, Constantin Șuțu, a fost ministru de Finanțe, în timpul domniei lui Alexandru D. Ghica.
Frumoasa emblemă a Constanței, una dintre cele mai reprezentative clădiri ale zonei peninsulare, a fost realizată după planurile arhitectului Gr. Cerchez, reprezentând un reper arhitectonic la granița dintre Occident și Orient.
Suprafața totală a construcției este de 421,50 mp, având o înălțime de 12 metri. Vila este amplasată pe strada Mării, străduța în care și atunci, dar și la momentul actual nu se află decât vreo zece case.
Legenda spune că vila era înconjurată de un gard de piatră foarte înalt, clădit și decorat în stilul palatelor arăbești, însă acum se află aproape lipită de o altă casă, singurul lucru care le mai desparte fiind o porțiune de câțiva metri de gard de fier ruginit.
Se pare că tatăl lui Mihail Șuțu, boierul Costache Șuțu, avusese un conac pe același loc înainte de venirea administrației românești în Dobrogea, la 1878. Mihail Șuțu preia această casă despre care se spune că ar fi avut un debarcader pentru că era chiar la malul mării. "Mihail Șuțu a încercat să adapteze și locului această casă, dar și arhitecturii tradiționale, din care a preluat ca elemente constructive simbolice cupola și balconul închis. A rezultat o clădire fermecătoare, care avea un parapet de piatră foarte abrupt către mare și care sigur că s-a păstrat în datele sale fundamentale, dar ea a constituit multă vreme un reper arhitectonic al Constanței pentru că a aparținut unuia dintre marii și distinșii noștri intelectuali, de o aleasă cultură și erudiție", spune criticul de artă dr. Doina Păuleanu.
Loc de întâlniri cu lume aleasă
Doina Păuleanu precizează că în această casă au fost în vizită, de-a lungul timpului, oameni din protipendada țării. "Se cunoaște că aici a stat pictorul Th. Pallady, el însuși Cantacuzin după mamă, fiind rudă cu Maria Cantacuzino. Aici s-a perindat o mulțime de lume aleasă care venea mai ales la sfârșitul secolului trecut, dar și până la primul război mondial la Constanța, pe atunci stațiune balneoclimaterică". Boierul Mihail Șuțu era un om cu o vastă cultură, fiind cunoscut drept unul dintre cei mai mare numismați români. Mare parte din colecția lui de monede tomitane a fost donată Academiei Române. Deși s-a format profesional în domeniul finanțelor, el era deschis către zona de arheologie. Mai mult decât atât, acesta făcea campanii de depistare și colectare a monedelor de la Tomis.
Vila Șuțu a fost rechiziționată după primul Război Mondial. De-a lungul timpului aici a funcționat consulatul Ceh și Curtea de Apel din Constanța.
Proprietarul pe mâinile căruia a ajuns imobilul nu este cunoscut. Acesta, potrivit Doinei Păuleanu, a încercat în repetate rânduri să vândă vila, dar prețul fiind foarte ridicat, nu s-a arătat nimeni interesat.

Comentează știrea

slea
16 februarie 2012
refacere urgenta

tebuie inceputa urgent restaurarea Constantei a ceea ce este adevaratul oras. Tinerii nici nu cunosc adevarata fata a orasului. Mazare a dezvoltat cluburi si a ingropat valorile acestui oras si nu este de mirare ca un afemeiat si un ignorant de cultura sa dezvolte altceva.Trebuie ca oamenii de cultura , arhitectii (PARTE DIN EI AU PARTEA LOR DE VINA) sa porneasca o ofensiva pentru redarea farmecului Constantei.Refacere urgenta cat mai avem ce.

gică contra
16 februarie 2012
ptr refacere urgentă

De acord cu tine. Ar fi trebuit refăcut ieri nu azi. Numai că, pe lângă plaga de la primărie mai avem una: MINAC și Direcția ptr Cultură sunt conduse de gașca IP3. Păi cu așa culturnici e normal să se ducă naibii totul. Mai grav este că sunt ținuți în spate de un așa zis om de cultură, senator liberal. Că lucrurile stau așa o dovedește atitudinea tovarășului (e fost secretar UTC pe muzeu) și a fratelui în cazul Hunchiar. Nu mai vorbesc de maidanezii care-l ascultă orbește din gașca IP3.

legik
16 februarie 2012
obiectivitate

folosirea tonului plângăreț, sintagme precum "se pare", și documentarea insuficientă, să spunem la fisc sau cadastru, precum și la Arhivele Statului decridibilizează pe autorul articolului și trimit demersul generos al acestuia spre limita unor trivialități din partea cititorului. E simplu, Vila Sutu este proprietatea unei descendente a familiei, nu are cumpărător pentru că într-adevăr cere un preț exorbitant iar pentru renovări și celelalte, trimite-ții citație, chiar personal prin primar când face escala la Paris ca să ia avionul spre Rio... În rest nici Statul Român, nici primarul Mazăre, consilierul X-ulescu, Băsescu sau ziaristul Pixulescu nu au vre-un anume drept de a dicta asupra proprietareului de drept al imobilului... Lasați-o mai moale cu sensibilizarea țațelor telenoveliste și puneți problemele obiectiv: căile de intervenție, fondurile și beneficiile... Mulți s-au ofuscat pentru Bran și Peleș... și cine știe câte altele... La ce-a folosit, și mai ales CUI?

vali
16 februarie 2012
bravo

frumos articol. felicitari

Obiectiv
16 februarie 2012
Casa Sutu

Articol subiectiv ca si persoana despre care se scrie

ion ion
16 februarie 2012
restaurare

Frumos articol,si noi am refacut recent o fatada in Piata Ovidiu,nu este reclama ci mandrie ,poze cu fazele lucrarii pe girosconstruct.ro

sever
16 februarie 2012
constanta

Cititi neaparat cartea Doinei Pauleanu despre Constanta;constantenii adevatati vor fi mandri,iar ceilalti vor fi cum sunt:moldoveni rapciugosi si alti paduchiosi care au venit sa manance o mamaliga cu unt si branza

ath
16 februarie 2012
Suntem foarte buni la explicatii

Bombardamentele strategice din Al Doilea Razboi Mondial sunt arhicunoscute.Centrele oraselor vechi din Europa au fost distruse pana la temelie.Au fost distruse cladiri istorice,monumente si biserici medievale.Sa amintim numai de Berlin,Nurnberg, Varsovia,Londra si Dresda.In mai putin de 15 ani, toate orasele astea au fost recladite,pastrandu-se aspectul lor initial.Au fost recladite cu respect fata de istorie si fata de arhitectura traditionala.Este adevarat, ca ajutorul dat de americani prin Planul Marshall (European Recovery Program) a fost hotarator.La noi,echivalentul Planului Marshall,il gasim in fondurile europene nerambursabile,dar cine sa profite de ele.Din cate am vazut,italienii sunt cei mai buni in arta restaurarii cladirilor istorice.Nu vrem sa invatam nimic de la ei.Mazare,in loc sa-si faca vacanta la Ibitza,mai bine ar da o fuga la Roma,sa vada cati bani se castiga acolo din ISTORIE si ARHITECTURA. Si noi avem destul "material".Imaginati-va cate locuri de munca ar fi create prin restaurarea monumentelor istorice:arhitecti,studenti la istorie si arhitectura, muncitori calificati si necalificati,ingineri constructori, agentii de turism,vanzatori de inghetata,etc.Intre doua "seminarii" pe tema NATO ,Oana Niculescu -Mizil se refugiaza "atat de adanc in inima istoriei" Austriei,dar cu istoria Constantei nu vrea sa se traga in poza. Intrati pe pagina ei de facebook,daca aveti chef sa injurati azi pe cineva.Ca ea,sunt toti politrucii nostri.Halal patriotism ! Bine ca ne-am speriat de moarte,cand moldovenii au vrut "sa ne fure" judetul Constanta.Despre "istoricul" Hasotti si grija lui fata de patrimoniu,sa vorbim in numarul viitor.

capcaunu
16 februarie 2012
casa sutu

Comentariile barbatului Pauleanu despre moldovenii paduchiosi care n.au citit cartea lui nevastasa despre Cta e o badaranie si prostie in conditiile in care cartea e facuta de Omul de la Arhive.Stiu ei care.

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 0.0716 secunde