Mangalia arheologică, mistere și proiecte eșuate

1601
1
Mangalia arheologică, mistere și proiecte eșuate - callatis1-1431013257.jpg

Articole de la același autor

Mormântul Princiar de la Documaci și Mormântul cu Papirus sunt doar două dintre obiectivele turistice de la Mangalia care nu trebuie ocolite. Vechea cetate Callatis, ocupată rând pe rând de eleni și romani, ascunde, la rându-i, comori inestimabile. 


În anul 1993, a fost cercetat un complex funerar format dintr-un mormânt de mari dimensiuni și o construcție anexă, de formă rectangulară (5,05 m/6,05 m) a cărei funcționalitate nu a fost încă stabilită. Complexul se află pe drumul către Albești, la o distanță de doar 3 km depărtare de Mangalia și la câteva sute de metri de șosea. 


Cercetător științific dr. Sorin Marcel Colesniuc, șeful Muzeului "Callatis" din cadrul Complexului Cultural din Mangalia, a declarat că acest complex funerar poate fi datat la sfârșitul secolului al IV-lea a. Chr. și începutul secolului al III-lea a. Chr.: "Mormântul este orientat pe direcția est - vest. Accesul în camera funerară se face printr-un culoar, situat în partea de est a mormântului, cu lungimea de 9,55 m și lățimea de 1,61 m. Camera funerară are dimensiunile de 3,56 m lungime, 3,00 m lățime și 3,62 m înălțime. Construirea mormântului s-a făcut în două faze: în prima fază, s-a construit camera funerară și o parte a dromosului, cu acoperișul în formă de boltă și tencuială cu mortar, iar în a doua fază, a fost realizată o prelungire a dromosului, cu acoperiș în două ape".


Analogii la bisericuțele de cretă de la Basarabi 
Pe pereții dromosului (culoar de acces în casele cretane și în mormintele feniciene), construit în prima fază, au fost realizate graffiti cu reprezentări antropomorfe, zoomorfe, nave și pentagrame. 


"Aceste reprezentări au analogii la bisericuțele de cretă de la Basarabi, cariera de la Aliman, complexul dintre Dumbrăveni și Olteni și monumentele istorice din Bulgaria, toate datate în perioada medievală timpurie", a subliniat Colesniuc. 


Intrarea în camera funerară se face printr-o ușă ce avea un ancadrament din marmură, cu sculpturi pictate cu motive geometrice, iar în camera funerară se poate observa o frescă policromă. Datorită dimensiunilor destul de mari ale complexului funerar, semn că defunctul a avut o poziție înaltă în societate, construcția a mai fost numită de specialiști și mormânt princiar. Mormântul a fost jefuit încă din antichitate sau în perioada medievală, astfel că, din inventarul funerar, arheologii au mai găsit doar un inel din aur cu reprezentarea unei broaște țestoase și două săgeți de bronz. 


Autoritățile au renunțat la restaurarea complexului 
Analogiile menționate i-au făcut pe cercetători să considere că mormântul a fost locuit de fugari sau oameni fără adăpost în secolele X-XII. În prezent, se află în derulare un proiect cu finanțare europeană intitulat "Callatis - istorie la malul Mării Negre". 


Proiectul prevedea restaurarea, conservarea și punerea în valoare a siturilor arheologice din zona Mangaliei: zidul de nord al cetății Callatis, colțul de nord-vest, necropola romano-bizantină și complexul funerar de la movila Documaci. 


Din cauză că peste mormântul princiar trece rețeaua de înaltă tensiune, iar deplasarea stâlpului de susținere a cablurilor ar fi ridicat foarte mult costurile proiectului, autoritățile au renunțat la restaurarea și conservarea acestui complex funerar. 


Comentează știrea

1. Comentariu marcat ca fiind necorespunzător

Acest comentariu contravine regulilor și condițiilor de utilizare a site-ului CugetLiber.ro. Conținutul lui poate fi inadecvat sau chiar ofensator pentru vizitatori. Daca ai luat la cunoștință avertismentul și dorești să citești acest comentariu pe propria răspundere click aici.

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.072 secunde