Mistere pe care știința nu le poate rezolva

Oamenii de știință au propus numeroase teorii pentru a explica motivele pentru care căscăm și de ce acest reflex pare să fie "contagios", niciuna dintre ele nu este unanim acceptată.

Primele studii indicau faptul că reflexul ar fi un răspuns la nivelul crescut de dioxid de carbon din sânge, atunci când corpul are nevoie de un aport de oxigen, care ar justifica inspirația profundă, sau de eliminarea dioxidului de carbon, printr-o expirație puternică. Experimentele ulterioare au demonstrat însă că mediile cu un nivel scăzut de dioxid de carbon sau administrarea de oxigen subiecților nu influențează nevoia de a căsca.

Fantomele sunt menționate într-o formă sau alta încă din timpul vechilor culturi din Mesopotamia sau din vremea Egiptului Antic, dar forma lor cea mai cunoscută astăzi, de spirite îmbrăcate în cearșafuri ori cămăși largi, albe, a fost introdusă abia în secolul al XIX-lea. În prezent, stafiile sunt considerate personaje de ficțiune ori legende urbane, cercetătorii nerecunoscându-le existența. Totuși, 48% dintre americani cred în existența lor, procentul femeilor fiind chiar mai mare, 56%, iar conform unui sondaj realizat de CBS, una din cinci persoane susține că a văzut sau a simțit prezența unei ființe paranormale.

Déjà vu (n.r. deja văzut, în limba franceză) este un fenomen descris de o puternică senzație că un eveniment sau o experiență care se derulează a mai fost experimentată, în același fel, în trecut, fie că acest lucru s-a întâmplat sau nu. Deși fenomenul a fost studiat intesiv încă de la începutul secolului trecut, oamenii de știință nu au ajuns încă la o concluzie care să explice, fără echivoc, motivele declanșării acestui fenomen. Senzația de déjà vu pare să fie extrem de comună, între 31% și 96% dintre adulți raportând că au trăit-o cel puțin o dată în viață.

Placebo este un medicament sau o substanță inactivă utilizată pentru a-i face plăcere pacientului, ori ca element de control în experimente. Efectul cu același nume constă în îmbunătățirea observabilă care se resimte asupra simptomelor sau a stării de sănătate, care nu se datorează unui tratament real, a cărui eficiență este demonstrată. Concret, dacă un pacient crede cu adevărat în eficiența unui remediu, de multe ori, acesta va funcționa, deși nu conține nicio substanță activă. Denumirea efectului este derivată din forma de viitor a verbului latin placeo (n.r. a plăcea, în limba latină), având sensul de "voi plăcea", "voi fi plăcut (cuiva)", scrie Mediafax.