Moșii de Vară, tradiție și pomenire înainte de Rusalii. De ce se împart cireșe și vase de lut

În sâmbăta care precede sărbătoarea Rusaliilor, cunoscută în calendarul creștin drept „Coborârea Sfântului Duh” sau „Cincizecimea”, credincioșii marchează una dintre cele mai importante zile dedicate pomenirii celor adormiți: Moșii de Vară. Potrivit reprezentanților Muzeului de Artă Populară Constanța, această zi păstrează numeroase tradiții și obiceiuri transmise din generație în generație.

În biserici sunt oficiate slujbe de pomenire, iar oamenii împart de pomană alimente și fructe de sezon pentru sufletul celor trecuți la cele veșnice. Deoarece în această perioadă se coc cireșele, sărbătoarea este cunoscută în popor și sub numele de „Moșii de Cireșe”.

Conform tradiției, cireșele sunt oferite mai ales copiilor, alături de flori și colăcei. De asemenea, se împarte mâncare caldă, așezată în vase de lut cumpărate de la târgurile organizate special în această perioadă, cunoscute drept „Târgurile de Moși”.

În credința populară, se spune că în această zi sufletele celor plecați dintre noi merg în „Valea cu Dor”, unde găsesc toate darurile oferite de rudele lor de-a lungul anului. Dacă nu găsesc nimic, se întorc întristate, luând în poală țărână.

Moșii de Vară sunt legați și de o serie de practici menite să protejeze gospodăriile și oamenii. Astfel, în această zi se culeg plante considerate tămăduitoare și apărătoare, precum frunzele de nuc și pelinul. Acestea sunt duse a doua zi la biserică, de Duminica Mare, pentru a fi sfințite.

După sfințire, plantele sunt așezate la porți, la uși, lângă icoane sau chiar sub pernă, fiind considerate mijloace de protecție împotriva spiritelor rele și a Ielelor, ființe fantastice despre care tradiția spune că stăpânesc zilele Rusaliilor și îi pedepsesc pe cei care nu respectă sărbătoarea.

Moșii de Vară rămân astfel un moment de reculegere, memorie și respect față de cei plecați, dar și o ocazie de a păstra vii tradițiile populare românești.