"Mowgli" - un balet filosofic, recomandat cunoscătorilor

De obicei, serile de balet progra-mate la Teatrul Național de Operă și Balet "Oleg Danovski" fac sală plină, ca dovadă a apetenței publicului constănțean pentru acest gen. În cazul premierei spectacolului "Mowgli" după "Cartea Junglei" a lui Rudyard Kipling putem vorbi de un real asediu al locației.
Duminică, 15 noiembrie, am fost martorii celei mai recente premiere, de fapt a unei reluări, după 15 ani, a aceluiași spectacol în regia și coregrafia lui Gheorghi A. Kovtun, care în 1994 avea o cu totul altă distribuție.
Un balet neo-clasic de la care am avut alte așteptări, probabil ca mulți alții care au sosit cu copiii la reprezentație (am remarcat și elevi sosiți cu clasa) și care erau obișnuiți ca micuților să le fie oarecum mai aproape subiectul. Corect, nu confundăm baletul cu teatrul de păpuși, dar în cazul de față chiar și unii adulți au avut probleme în a identifica personajele și a urma, cât de cât, firul epic al cărții.
Aveam să aflăm, însă, de la Elisabeth Pândichi-Lux, responsabilă cu punerea în scenă a poveștii lui Mowgli, că "aici nu este vorba despre «Cartea Junglei» a lui Disney, ci despre romanul semnat de Kipling, care are o anume filozofie privitoare la caracterele animalelor din junglă, care se reflectă și asupra oamenilor. De aceea am reliefat tocmai acest lucru. Spre exemplu, prin costumele colorate ale băștinașilor am dorit să scoatem în evidență și coloritul păsărilor din junglă. Deci, totul este foarte sugestiv și cu subînțeles".
Personajele ce gravitează în jurul lui Mowgli (interpretat de Horațiu Cherecheș) și al Fetei (Irina Ganea Mihaiu) - au fost împărțite în două tabere: cei buni, identificați în lupii Akela (Antoniu Gheorghiu), și Raksha (Andrada Dedu), împreună cu puii lor (Mihaela Vlasse, Rie Aoyagi, Dorina Drăgoeaș și Ana Maria Badea), ursul Baloo (Sergiu Dan), pantera Bagherra (Eliza Maxim), gazelele (Oana Dincă și Anca Strnad), cei răi fiind reprezentați de tigrul Shere Khan (Dan Dumbravă), șacalul Tabaqui (Alexandru Chiș). Și care, exact ca și oamenii, au și părți bune, dar și părți rele.
Muzica, semnată de Aleksandr Gradsk, a constituit un alt mare semn de întrebare pentru o parte din spectatori, care s-au arătat halucinați de melanjul de stiluri. Nici balerinii nu au fost dintr-un început foarte încântați de ea, ne declara Elisabeth Lux: "Când o asculți nu-ți place foarte mult și poate primul impact este mai dificil. Este un compozitor modern, contemporan și trebuie ascultat de mai multe ori. Astă-vară, când am început montajul, toți au avut rețineri cu privire la muzică și apoi la coregrafie. Și, cu toate că am pornit mai greu, cu cât înaintam cu repetițiile balerinii descopereau sensul a ceea ce trebuie să redea pe scenă.
Este foarte greu să refaci un spectacol din cenușă, pentru că nu au mai existat nici decoruri, nici costume, doar o filmare video foarte veche. Începând cu primii balerini – Irina Ganea și Horațiu Cherecheș, până la omul din spatele acestui fundal, au muncit enorm și îmi doresc să îi felicit pentru modul cum s-au dedicat așa încât această premieră să iasă bine. Ne-am dorit să oferim un spectacol special, care a avut un buget mic, dar în care s-a pus mult suflet".
Finalul este unul care lasă loc interpretărilor personale, fiecare înțelegând ce vrea, dar conform celei care a pus în scenă spectacolul, poate fi interpretat ca și cum Mowgli s-a sacrificat…