Liderii elevilor din România critică proiectul bugetului pentru 2026, pe care îl consideră o nouă confirmare a subfinanțării cronice a educației. Ei spun, cu o ironie amară, că celebrul îndemn din nuvela „Moara cu noroc” - „omul să fie mulțumit cu sărăcia sa” - pare să fi devenit, încă o dată, principiu de guvernare în ceea ce privește finanțarea sistemului educațional.
Bugetul Educației pentru 2026: sub 3% din PIB
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, bugetul Ministerului Educației și Cercetării pentru anul 2026 ar urma să fie de aproximativ 57,3 miliarde de lei, ceea ce înseamnă circa 2,8% din PIB, cu aproape 2,9 miliarde de lei mai puțin decât alocarea inițială din 2025.
În același timp, suma rămâne mult sub nivelul considerat necesar pentru funcționarea adecvată a sistemului — aproximativ 6% din PIB sau 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, așa cum prevede actuala legislație.
În aceste condiții, România continuă să se afle pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul procent din PIB alocat educației, media europeană fiind de 4,6%.
Elevii: „Educația este prioritară doar în discurs”
Reprezentanții elevilor atrag atenția că, deși discursul oficial vorbește constant despre „prioritizarea educației”, realitatea bugetară arată că sistemul primește doar resursele minime necesare pentru a funcționa.
În contextul creșterii costurilor, al nevoii de investiții în infrastructura școlară și al presiunilor tot mai mari asupra resursei umane din educație, bugetul propus nu reprezintă o creștere reală, ci mai degrabă o continuare a politicilor de austeritate.
Un buget care ține școala la limita supraviețuirii
Potrivit Consiliului Național al Elevilor și Uniunii Liceenilor Maghiari din România, subfinanțarea educației nu este doar o problemă de cifre din legea bugetului de stat. Ea se reflectă direct în condițiile în care învață elevii, accesul la educație de calitate și capacitatea școlilor de a răspunde nevoilor comunităților.
Ce solicită organizațiile elevilor
În acest context, organizațiile elevilor solicită autorităților adoptarea urgentă a mai multor măsuri:
- Majorarea alocării bugetare pentru educație în forma finală a bugetului pe 2026, astfel încât finanțarea sistemului să se apropie de standardele prevăzute de lege.
- Publicarea transparentă a fundamentării bugetului, inclusiv criteriile și estimările care au stat la baza stabilirii alocărilor.
- Protejarea finanțărilor care influențează direct accesul elevilor la educație, precum transportul, bursele, dotările de bază și programele de sprijin.
- Prioritizarea investițiilor în infrastructura școlară, pentru modernizarea laboratoarelor, a cabinetelor și a spațiilor educaționale.
- Asigurarea unei finanțări coerente pentru reformele deja asumate, inclusiv în domenii precum digitalizarea, incluziunea, consilierea și combaterea abandonului școlar.
Elevii avertizează asupra efectelor subfinanțării
Elevii avertizează că educația nu poate fi tratată ca un domeniu care „se descurcă și așa”.
În opinia lor, un stat care cere performanță și rezultate de la elevi și profesori, dar nu investește suficient în sistemul educațional, nu face reformă, ci gestionează lipsa de responsabilitate prin discursuri optimiste.