Video Muzeul de Istorie Constanța a dezvelit o placă în memoria deținuților politici anticomuniști care au lucrat la Cazinoul din Constanța

Revenit la splendoarea sa de altădată, Cazinoul își va redeschide în curând porțile, un bun prilej să ne amintim de cei care în anii grei ai represiunii comuniste de tip stalinist și-au lăsat amprenta în refacerea acestei clădiri-simboll. Pentru a le menține vie memoria, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, împreună cu Asociația Foștilor Deținuți Politici Români, a dezvelit miercuri, 14 mai, o placă memorială încastrată pe faleza orașului, în imediată vecinătate a Cazinoului.

Și pentru că în curând Cazinoul va fi reinaugurat, și de la 21 mai 2025 va reintra în circuitul turistic și cultural al Constanței, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, împreună cu Asociația Foștilor Deținuți Politici Români, a luat inițiativa unui eveniment care să marcheze memoria și să aducă un omagiu celor 100 de deținuți politici anticomuniști care au lucrat la refacerea Cazinoului în perioada 1951-1953.

„În martie 2025, MINAC a primit în patrimoniul său, de la Direcția județeană pentru cultură, alte două artefacte deosebit de valoroase: un mesaj scris pe hârtia unui pachet de țigări care are ștampila Canalului Dunăre-Marea Neagră, dar și un ornament de ipsos unde Nicolae Voicilă și-a marcat trecerea. Sunt dovezi ale faptului că au existat acești oameni, că într-adevăr poveștile despre ei sunt adevărate și cred că a fost o șansă extraordinară că acestea s-au păstrat. Este o mărturie care trece peste timp, fiind o dovadă a faptului că în general lucrurile acestea se întâmplă tocmai pentru a înțelege anumite lucruri din existența și din istoria noastră", a declarat Delia Cornea, directorul MINAC, în deschiderea evenimentului ce avea să aibă loc pe faleza Cazinoului. 

Urmașii împreună cu MINAC demarează un nou proiect

La eveniment au luat parte Niculina Noica, Laura Voicilă - fiica deținutului Nicolae Voicilă, Leonard Câmpeanu - președintele Asociației Foștilor deținuți politici din România – filiala București, Luchian Constantin - vicepreședintele Asociației Foștilor deținuți politici din România, și Apollon Cristodulo, fiul arhitectului Ion Cristodulo, fost deținut politic implicat în refacerea Cazinoului. Fiul său, Apollon, a scris despre tatăl său, despre detenția politică și despre toți acei oameni închiși să lucreze la Canal, dar care au lucrat și pe alte șantiere, precum cel de reabilitare a Cazinoului sau stadionul.

În discursul său, Apollon Cristodulo a anunțat că din cei 100 de deținuți care au lucrat la Cazinou s-au identificat și certificat numele a 85 dintre ei, din mai multe surse. „De astăzi, Laura și cu mine vom începe, cu sprijinul Asociației Foștilor Deținuți Politici să căutăm cât mai multă informație despre aceștia. Muzeul de Istorie își asumă acest proiect alături de noi, prin editarea unui volum «Meșteri în zeghe» și chiar a unei expoziții tematice", a declarat fiul arhitectului Ion Cristodulo, co-autorul volumului „Vertebre românești. Mărturii ale rezistenței anticomuniste".

„Acest gest simbolic este o datorie morală”

De asemenea, la momentul dezvelirii plăcii memoriale, primarul Vergil Chițac a declarat: „Finalizăm un proiect pe care l-am gândit împreună cu domnul Cristodulo acum trei ani, o dată cu descoperirea acelui bilețel scris de deținuții politici care au lucrat tot așa la restaurarea Cazinoului. Este un moment cu o încărcătură profundă atât istorică, cât și morală. Ne aflăm astăzi aici pentru a-i comemora pe aceea care cu mâinile goale și cu sufletul plin de speranță au reconstruit într-o perioadă întunecată a istoriei noastre un simbol al orașului, bastionul Constanței. Între anii 1951-1953, peste 100 de deținuți politici, oameni a căror singură vină a fost curajul de gândi și a trăi liber au fost constrânși să muncească la refacerea acestui edificiu. Sub priviri de gardieni și cu spatele încovoiat de suferință, acești meșteri în zeghe au ridicat din ruine o clădire care astăzi nu este doar un reper arhitectural, ci și un simbol al rezilienței umane. Ceea ce facem astăzi prin acest gest simbolic este o reparație morală, dar este și un angajament colectiv că nu vom îngădui ca aceste pagini întunecate ale istoriei noastre să fie acoperite de uitare. În numele administrației locale și al comunității constănțene, exprim întreaga noastră recunoștință față de cei care în vremuri de întuneric au păstrat vie flacăra demnității", a încheiat edilul constănțean.

Momentul dezvelirii plăcii memoriale realizate din bronz a fost însoțit de o mică slujbă susținută de părintele Marius Moșteanu.