"Ora de teatru", argument pentru valorile care susțin oamenii

Un Caragiale mai aproape de tineri, așa cum marele dramaturg român ar trebui să fie alături de cei pe care i-a portretizat genial în opera sa. Un Caragiale care nu și-a pierdut din relevanță, în ciuda celor aproape 100 de ani de la moarte. Despre toate aceste lucruri a vorbit Liviu Manolache, inițiatorul și coordonatorul proiectului "Ora de teatru", care își propune să readucă la viață valorile naționale românești, direcționând atenția tinerilor în acest sens.

Elevii Liceului Teoretic "Ovidius" au putut asista vineri, pe teren propriu, la un atelier despre Caragiale susținut de actorul Liviu Manolache, alături de colegii săi de la Teatrul de Stat, Luiza Sarivan, Florentin Roman, Bogdan Bucătaru și Andrei Cantaragiu.
În cadrul prezentării vieții și operei lui Caragiale, Liviu Manolache a interacționat permanent cu tinerii din public, cărora le-a adresat întrebări - unele retorice, altele nu. Într-una dintre aceste provocări, Liviu Manolache i-a întrebat pe elevi de ce cred ei că mari oameni ai culturii românești au murit în afara țării. Concluzia interogativă la care s-a ajuns: "Nu cumva avem o problemă pentru că ne aruncăm valorile peste graniță? Eliade, Cioran, Ionescu, Caragiale - toți aceștia au murit cu dorul de a avea o națiune unită", a spus Liviu Manolache.
"Caragiale a intrat în esența românismului, a ceea ce suntem, fapt care a deranjat. Cine e, de fapt, acest Mitică, mereu pus pe șotii, dar niciodată preocupat de lucruri serioase? Nu ne merităm oare acest nume de Mitici?", continuă seria procedurilor maieutice actorul.
În mod subtil, s-a făcut trecerea de la idee la acțiune, Andrei Cantaragiu interpretând un Mitică corespunzător ideii dramaturgului.
A urmat prezentarea schiței "Amicii", la final elevii fiind întrebați de ce cred că Ion Luca Caragiale a simțit nevoia să scrie acest text. Foarte receptivi, tinerii au fost de părere că drama-turgul a vrut să satirizeze ipocrizia umană. Implicarea elevilor nu s-a manifestat, totuși, numai din bănci, ei fiind invitați să participe la scurte scenete bazate pe scenarii demonstrative realizate de Liviu Manolache. Astfel, câțiva dintre ei au urcat pe scenă, punându-și la contribuție imaginația în situații date – o seară la film sau în discuțiile din stația de autobuz, pentru a (-și) explica mai bine mesajul lui Caragiale.

"Teatrul vă stă la dispoziție"
A urmat, apoi, prezentarea schiței "Justiție", Liviu Manolache identificând faptul că subiectele de dispută au rămas aceleași ca în perioada de creație a lui Caragiale: "Dacă ați vedea pentru ce se dau oamenii în judecată ați asista la o adevărată lecție de prostie. Mă întreb: avem o problemă?".
La finalul schiței "Căldură mare" - un ritualic "dialog între surzi", Liviu Manolache adresează o nouă întrebare: "Când e cald, nu se dilată oare și prostia, nu doar timpul?".
Ultimul moment din "Ora de teatru" a fost schița "CFR", acronim pentru Căile Ferate Române sau, de ce nu, pentru Calea Fraierilor Români…
După reprezentarea scenică a celor patru texte semnate de Caragiale, Liviu Manolache le-a vorbit elevilor despre riscul de a ne pierde identitatea națională atunci când valorile sunt înlăturate: "Dacă îl pierdem pe Caragiale, pe Eminescu, pierdem ceea ce ne reprezintă, nu mai știm cine suntem. Datoria noastră e de a ne păstra identitatea prin păstrarea valorilor".
În același timp, actorul a subliniat ideea de teatru ca bun al cetății, ca loc de purificare prin actul de cultură: "Teatrul este o instituție a orașului, care vă aparține. Nu e al nostru, e al vostru. Cu cât voi veți respecta cultura, cu atât mai prețuiți veți fi în lume.
Aveți nevoie de noi adevăruri. Televizorul este ca un closet care prezintă mizeria unei națiuni. Aveți nevoie de purificare, pe care o obțineți prin cultură și educație. Pentru acest lucru, teatrul vă stă la dispoziție. Aveți șansa de a vă descoperi personalitatea prin libertatea corect înțeleasă", a concluzionat Liviu Manolache.
"Ora de teatru" este un act voluntar pe care actorii Teatrului de Stat îl realizează în favoarea elevilor, reducând, astfel, riscul ca reperele românești să fie complet uitate. Liviu Manolache s-a ambiționat să aducă teatrul românesc mai aproape de tineri, bazându-se pe capacitatea naturală de a asimila ceea ce le aparține: valorile propriei culturi.