Portul croaţilor caraşoveni, expus la Muzeul de Artă Populară Constanța

6769
Portul croaţilor caraşoveni, expus la Muzeul de Artă Populară Constanța - xcolectie1692176559-1692183954.jpg

Articole de la același autor

Potrivit specialiştilor Muzeului de Artă Populară Constanţa, croații carașoveni locuiesc încă din secolul al XVI-lea în șapte sate din Munții Aninei. Ei sunt un popor slav, de religie romano-catolică, care vorbesc un dialect mai apropiat de limba sârbă decât de cea croată. În principiu, proveniența lor nu este sigură, după unii au migrat din sud-estul Serbiei, după alții din Bosnia.



Costumul de nevastă tânără croată din Carașova (Caraș-Severin), expus pe simezele instituţiei de cultură de la malul mării se purta cu precădere în perioada imediat următoare după nuntă, având ca piese componente cămașa („košulja”) cu poale plisate („mrčke pole”), o fotă scurtă țesută din lână („kece”), brâul („kanice”), iar pe cap („krpa”), o piesă specifică purtată în a doua zi după nuntă. În zonă, carașovencele sunt recunoscute după pieptănătura cu „trei coarne”. Muzeografii susţin că bărbații tineri purtau cămașă lungă („košulja”), pantaloni din pânză („gače”), ilic din postav alb ornat cu găitane („lajber”) și un șort. La bărbații în vârstă ilicul este negru, iar în perioada rece, atât femeile, cât și bărbații purtau haine din postav sau piele de oaie. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4658 secunde