Povestea Teatrului Național care nu s-a mai construit în Constanța

Școală Comercială, Muzeu Național, Ligă Culturală, Liceu Internat și Teatru Național. Toate acestea se aflau într-un proiect de "înfrumusețare a orașului", din anul 1928, care ne-a fost pus la dispoziție de dr. Virgil Coman, șeful Direcției Județene Constanța a Arhivelor Naționale (DJCAN). Proiectul avea caracter aniversar, marcând împlinirea a 50 de ani de la reunirea Dobrogei cu Patria Mamă, dar nu s-a materializat decât parțial, fiind construit doar Liceul Internat, actualul Colegiu Național "Mircea cel Bătrân".

Instituțiile urmau să fie ridicate în zona actualului parc al Teatrului "Oleg Danovski", dar lipsa de fonduri le-a lăsat, din păcate, doar în stadiul de proiect.

În arhiva DJCAN găsim, de asemenea, un act de fondare, datat 26 octombrie 1928, care urma să fie pus la piatra de temelie a "monumentului comemorativ plănuit a se ridica în orașul Constanța", respectiv a complexului cultural din zona parcului.

În 1928, primar al Constanței era Nicolae Mărgărint, în timp ce de prefectura județului se ocupa Radu Roșculeț, la 13 noiembrie, în același an, fiind înlocuit de Nicolae V. Petru. Dacă proiectul edilitar ar fi fost dus la capăt, acum Constanța ar fi avut, probabil, un teatru național, despre care se spune că urma să fie numit Teatrul Național "Dobrogea". Un vis frumos care încă persistă, dar, în condițiile actuale, cu atât mai greu de realizat.

Actul de fondare semnat de personalități din Dobrogea și din țară

În cele ce urmează redăm integral mesajul actului fondator: "Astăzi, 26 octombrie 1928, în al doilea an de domnie a M.S. Regelui Mihai I al României, în al zecilea de la înfăptuirea unităței politice a neamului românesc și în al cinzecilea de la realipirea Dobrogei la patria-mumă, fiind Înalți Regenți ASR Principele Nicolae al României, IPSS Dr. Miron Cristea, Patriarhul României, dl. Gheorghe Buzdugan, iar Președinte al Consiliului de Miniștri Dl. Vintilă I.C. Brătianu, s-a pus piatra de temelie a monumentului comemorativ plănuit a se ridica în orașul Constanța, Metropola Dobrogei, la împlinirea primei jumătăți de veac de la reintegrarea acestei țări în viața de stat românească, ca să rămână a fi aci, la gurile Dunărei și la Marea cea mare, sentinelă credincioasă și nebiruită a marilor interese și necesități naționale ce leagă Dacia carpatică de cea pontică a ordinei de cultură și civilizațiune latină întemeiată în aceste părți de lume prin cucerirea și colonizațiunea romană a patrimoniului strămoșesc cuprins între hotarele Țărei Românești sub Mircea Vodă cel Bătrân și a operei de progres și prosperitate începută sub înțeleptul și viteazul Domnitor Carol I la 1878, pe urma războiului de neatârnare și continuată sub gloriosul său succesor, făuritor al unității noastre naționale, Regele Ferdinand I, apărătorul și ocrotitorul Dobrogei liberate și din nou încorporate României, acum o jumătate de secol.

Făcut în trei exemplare, din care unul s-a depus în temelia monumentului, altul în Arhiva Primăriei Municipiului Constanța și al treilea în Arhivele Statului din București".

Actul fondator a fost semnat de numeroase personalități dobrogene și naționale precum dr. Miga, Ioan N. Roman, Vasile Sassu, Horia Grigorescu, George Georgescu, deputatul Selim Abdulachim, Alexandru Lapedatu – ministrul Culturii sau G. Angelescu, ministrul Instrucțiunii.