Concurs Praznicul mucenicilor deschide un nou ciclu al vieții

În calendarul popular, luna martie este una dintre cele mai importante, pentru că este perioada în care începe un nou ciclu agricol.

De aceea, obiceiurile și tradițiile satului românesc legate de sărbătorile din această lună pun accentul pe trezirea la viață și pe asigurarea unui viitor an îmbelșugat. "În această lună, începe anul agricol, anul apicol și anul pastoral. Iată de ce discutăm de noi începuturi. De fapt, tot ceea ce înseamnă activitate în comunitatea tradițională începe în această perioadă", spune Crina Popescu, referent al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale
Începând cu 1 martie, când a fost ziua Babei Dochia, ne aflăm în zilele babelor. În diferitele zone etnografice, babele durează nouă, doisprezece sau paisprezece zile. În Dobrogea, ele durează nouă zile, până la praznicul mucenicilor, la 9 martie. Apoi se intră în moșii de primăvară. "Încep să cred, din experiența pe care am acumulat-o, că zilele babelor sunt capricioase. Se spune că Dochia își mai scutură cojocul și atunci mai ninge, sau mai vine lapovița. Zilele moșilor însă sunt mai senine, mai domoale", declară Popescu.
În calendarul Bisericii Ortodoxe, 9 martie este praznicul sfinților martiri de la Sevastia, însă în cultura populară această sărbătoare a fost transformată și adaptată ritmului vieții sătești, care la începutul acestei luni se trezește la un nou ciclu al vieții, alături de natură.

Înapoi, la obiceiuri
În vechea tradiție, se făceau mucenicii din aluat. Alături de ou și lut, aluatul este un arhetip al genezei, un element foarte important în tradiția populară româ-nească. Mucenicii din aluat au forma cifrei 8, pentru a reda, stilizat, forma umană. Se ungeau cu miere, pentru că suntem și în perioada începutului anului apicol, când se scot stupii. "Acești mucenici erau împărțiți mai ales copiilor din vecini. La noi, în Dobrogea, obiceiul este ca mucenicii să se facă cu apă. N-aș putea spune cum s-a ajuns aici, la această formă de mucenici".
În această zi, se trage prima brazdă și în curți se fac focuri pentru a curăța gospodăria. "Este foarte important fumul care iese, pentru că acesta apără gospodăria de toate relele. Tot de acum încep să se practice cele mai multe farmece și cele mai multe vrăji. Mai ales cele de luare a manei. Tot în această perioadă se puteau obține plante care sunt de folos în vrăji. Perioada favorabilă pentru descântece și vrăji este până la Joia Mare. Se atinge un apogeu, ele sunt extrem de puternice și de nedesfăcut de alte vrăjitoare din comunitatea tradițională".
Un alt obicei foarte important, specific acestei zile, este scoaterea plugului, iar în acest caz, un rol deosebit îl are femeia. Plugul este scos în curte, este curățat și pregătit. Femeia vine din casă cu traista plugarului, o cană cu agheasmă și un mănunchi de busuioc. Ocolește de trei ori plugul, obligatoriu în direcția rotirii soarelui, și stropește plugul cu agheasmă și apoi dă plugarului traista cu merinde. Același lucru îl face și pentru animale. Prima brazdă se trage de către plugar chiar în curte. Pe această brazdă se așează plugarii și, potrivit tradiției, beau patruzeci sau patruzeci și patru de pahare de vin roșu, evocând numărul mucenicilor de la Sevastia.
Obiceiurile care se leagă de începutul anului agricol nu se opresc aici. La ieșirea animalelor de plug din curte, în fața lor se așează un ou. Dacă oul scapă nevătămat printre picioarele animalelor este un semn bun. Anul care vine va fi îmbelșugat, iar pământul va fi roditor. De asemenea, există obiceiul de a se pune în coarnele boilor colaci rămași de la Crăciun.
Luna martie oferă satului mai multe sărbători populare, începând cu Babele de 1 martie și Mucenicii și continuând cu Alexe Boje, la 17 martie, și Buna Vestire, la 25 martie.