Sindicatele ies în stradă, dar profesorii consideră că nu cu proteste simbolice și comunicate se ajunge la rezultate

Sindicatele din educație protestează în aceste momente, la Palatul Parlamentului, unde au depus peste 160.000 de semnături pentru modificarea Legilor Educației și anularea unor prevederi din Legea nr. 141/2025. În paralel, reacțiile din școli arată o ruptură tot mai mare între liderii sindicali și profesorii nemulțumiți de modul cum sunt reprezentați.

 

Federațiile sindicale din educație au inițiat un nou protest în fața Palatului Parlamentului, după ce au strâns peste 160.000 de semnături pentru modificarea legislației din domeniu. Reprezentanții FSLI, FSE „Spiru Haret” și FNS „Alma Mater”, organizații care susțin că reprezintă peste 300.000 de salariați din sistem, pichetează zona Alveolei din Parcul Izvor, pentru a depune oficial semnăturile în sprijinul unei inițiative legislative privind „salvarea învățământului românesc”.

Potrivit organizatorilor, demersul vizează modificarea de urgență a Legilor Educației și anularea prevederilor considerate nocive introduse prin Legea nr. 141/2025. Sindicaliștii susțin că actualul cadru legislativ afectează atât calitatea actului educațional, cât și condițiile de muncă ale personalului din învățământ, motiv pentru care cer parlamentarilor să dezbată inițiativa în regim de urgență.

 

Ce cer sindicatele din educație

Printre principalele solicitări formulate se numără reducerea numărului de elevi din clase, astfel încât în învățământul primar să nu fie mai mult de 22 de elevi într-o clasă, iar la gimnaziu și liceu maximum 26. De asemenea, federațiile cer eliminarea învățământului simultan în clasa a VIII-a, argumentând că elevii din mediile vulnerabile trebuie să beneficieze de șanse egale la educație și de un proces de învățare adecvat.

Un alt punct important al proiectului de lege vizează personalul didactic. Sindicatele solicită recalcularea corectă a plății cu ora și reducerea normei didactice cu două ore pentru profesorii care au gradul I și o vechime de peste 25 de ani în sistem.

În același timp, inițiativa include și măsuri pentru sprijinirea școlilor din zonele defavorizate, prin acordarea unei prime de instalare echivalente cu trei salarii de bază pentru profesorii care se titularizează și rămân timp de cel puțin cinci ani în localități izolate sau greu accesibile.

Proiectul mai prevede susținerea tinerilor care aleg cariera didactică, prin acordarea unor burse egale cu salariul net al unui profesor debutant pentru studenții înscriși la licență sau masterat didactic, dar și păstrarea burselor de excelență pe toată durata facultății pentru elevii medaliați la olimpiadele internaționale.

 

Profesorii acuză sindicatele că nu îi mai reprezintă

Dincolo de lista revendicărilor și de apelul adresat parlamentarilor, reacțiile venite din rândul profesorilor arată o problemă mai profundă decât cea invocată în comunicatul oficial: ruptura tot mai mare dintre liderii sindicali și oamenii din școli.

În loc să genereze solidaritate, anunțul protestului a stârnit un val de comentarii critice din partea cadrelor didactice, multe dintre ele acuzând sindicatele că au ajuns să vorbească în numele profesorilor fără să le mai reprezinte cu adevărat interesele.

Mai mulți dascăli susțin că nu au văzut nicio listă de semnături în școlile în care predau și pun sub semnul întrebării amploarea mobilizării anunțate de federații. Alții reclamă faptul că inițiativa ignoră una dintre cele mai apăsătoare probleme ale sistemului – titularizarea și lipsa posturilor disponibile pentru miile de profesori obligați să susțină an de an același examen, fără garanția unui loc stabil în învățământ.

 

„Comunicate multe, soluții puține”

Nemulțumirile merg însă mai departe de revendicările punctuale. În reacțiile publice, profesorii acuză sindicatele că au tolerat ani la rând inechitățile salariale și că au preferat comunicatele și protestele simbolice în locul unor acțiuni cu adevărat ferme. Ba chiar că au întrerupt nejustificat greva din 2023, care ar fi putut constitui un moment esențial.

Unii spun deschis că liderii sindicali sunt rupți de realitatea din școli, că se bucură de cotizații fără rezultate concrete și că au pierdut de mult încrederea celor pe care ar trebui să îi reprezinte. „Ați apărat interesele voastre, nu ale noastre”, este una dintre reacțiile care rezumă cel mai bine starea de spirit din rândul profesorilor nemulțumiți.