Singura cetate dobrogeană din patrimoniul european a rămas fără apă

Sesiunea științifică "Pontica" seamănă cu o întâlnire amicală în familie, autoritățile lipsind de la dezbateri, deși s-a discutat despre patrimoniul arheologic și potențialul turistic. Neinteresant.

În fiecare toamnă, este o tradiție ca arheologi de la importante muzee din țară să se reunească la Constanța în cadrul unei sesiuni de comunicări, prilej pentru a-și prezenta noile descoperi și de a dezbate problemele la zi ale domeniului. "Pontica", organizată de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, are în plin plan descoperirile din Dobrogea, în acest an deosebit de bogate și valoroase. De asemenea, sesiunea stă sub semnul împlinirii a 125 de ani de la nașterea lui Vasile Pârvan.

Lăsând la o parte caracterul științific al manifestării, acțiunea muzeului are scopul de a promova noi situri arheologice, de a lansa alte circuite de vizitare decât cele deja bătătorite și cunoscute. Și este important ca tot ce se descoperă - într-un ritm alert în ultimii ani, să fie valorificat, nu pierdut prin volume stufoase de cercetare. Din păcate, la deschiderea sesiunii, de ieri dimineață, nu a răspuns invitației nicio oficialitate locală sau jude-țeană. Neinteresante subiecte.

Mai mult, participanții la sesiune nu au fost atenți al alocuțiunile de început, murmurul din sală acoperind discursul prof. univ. dr. Alexandru Suceveanu, responsabilul șantierului Histria, de altfel, singurul care a pus pe tapet o serie de probleme. Pentru că, în rest, s-a vorbit numai de bine.

De altfel, Alexandru Suceveanu nu pierde nicio ocazie pentru a se zbate pentru cetate; nu a existat sesiune de comunicări, prezentare sau chiar lansare de carte să nu auzim de Histria, de importanța ei. Iar perseverența cunoscutului istoric și arheolog a dat roade în momentul în care cetatea a fost inclusă în patrimoniul european. Un moment promovat cu mare tam tam, însă, la deschiderea sesiunii științifice de ieri, Alexandru Suceveanu a prezentat cu amărăciune situația singurei cetăți dobrogene inclusă în patrimoniul european: timp de două luni, în plină campanie de cercetări arheologice și în plin sezon turistic, cetatea a rămas fără apă. Mai mult, responsabilul șantierului a cerut și sprijinul specialiștilor constănțeni pentru reamenajarea muzeului de la Histria, cel mai mare muzeu de sit din țară.

Criticile responsabilului șantierului Histria au fost rapid estompate de cifrele îmbucurătoare expuse de directorul Muzeului de Istorie Constanța ce arată explozia de vizitatori din acest an. Și deloc de neglijat este faptul că Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a primit din partea Ministerului Culturii cea mai mare sumă pentru lucrările arheologice - 350.000 lei, "cu mult mai substanțială decât în orice an", după cum ne-a declarat dr. Constantin Chera, directorul muzeului. Cele mai însemnate fonduri alocate de minister au fost cele pentru Adamclisi - un miliard de lei vechi, Histria - 1,5 miliarde de lei.

Spre deosebire de edițiile trecute ale sesiunii, de această dată nu s-a mai auzit nimic de furturi din patrimoniu, devastarea siturilor în extracampanii, condiții de muncă improprii. Să înțelegem că a fost un an excelent din toate punctele de vedere sau mulți specialiști s-au resemnat și stau cuminți cu mâinile la spate?

Sesiunea științifică "Pontica" seamănă cu o întâlnire amicală în familie, autoritățile lipsind de la dezbateri, deși s-a discutat despre patrimoniul arheologic și potențialul turistic. Neinteresant.

În fiecare toamnă, este o tradiție ca arheologi de la importante muzee din țară să se reunească la Constanța în cadrul unei sesiuni de comunicări, prilej pentru a-și prezenta noile descoperi și de a dezbate problemele la zi ale domeniului. "Pontica", organizată de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, are în plin plan descoperirile din Dobrogea, în acest an deosebit de bogate și valoroase. De asemenea, sesiunea stă sub semnul împlinirii a 125 de ani de la nașterea lui Vasile Pârvan.

Lăsând la o parte caracterul științific al manifestării, acțiunea muzeului are scopul de a promova noi situri arheologice, de a lansa alte circuite de vizitare decât cele deja bătătorite și cunoscute. Și este important ca tot ce se descoperă - într-un ritm alert în ultimii ani, să fie valorificat, nu pierdut prin volume stufoase de cercetare. Din păcate, la deschiderea sesiunii, de ieri dimineață, nu a răspuns invitației nicio oficialitate locală sau jude-țeană. Neinteresante subiecte.

Mai mult, participanții la sesiune nu au fost atenți al alocuțiunile de început, murmurul din sală acoperind discursul prof. univ. dr. Alexandru Suceveanu, responsabilul șantierului Histria, de altfel, singurul care a pus pe tapet o serie de probleme. Pentru că, în rest, s-a vorbit numai de bine.

De altfel, Alexandru Suceveanu nu pierde nicio ocazie pentru a se zbate pentru cetate; nu a existat sesiune de comunicări, prezentare sau chiar lansare de carte să nu auzim de Histria, de importanța ei. Iar perseverența cunoscutului istoric și arheolog a dat roade în momentul în care cetatea a fost inclusă în patrimoniul european. Un moment promovat cu mare tam tam, însă, la deschiderea sesiunii științifice de ieri, Alexandru Suceveanu a prezentat cu amărăciune situația singurei cetăți dobrogene inclusă în patrimoniul european: timp de două luni, în plină campanie de cercetări arheologice și în plin sezon turistic, cetatea a rămas fără apă. Mai mult, responsabilul șantierului a cerut și sprijinul specialiștilor constănțeni pentru reamenajarea muzeului de la Histria, cel mai mare muzeu de sit din țară.

Criticile responsabilului șantierului Histria au fost rapid estompate de cifrele îmbucurătoare expuse de directorul Muzeului de Istorie Constanța ce arată explozia de vizitatori din acest an. Și deloc de neglijat este faptul că Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a primit din partea Ministerului Culturii cea mai mare sumă pentru lucrările arheologice - 350.000 lei, "cu mult mai substanțială decât în orice an", după cum ne-a declarat dr. Constantin Chera, directorul muzeului. Cele mai însemnate fonduri alocate de minister au fost cele pentru Adamclisi - un miliard de lei vechi, Histria - 1,5 miliarde de lei.

Spre deosebire de edițiile trecute ale sesiunii, de această dată nu s-a mai auzit nimic de furturi din patrimoniu, devastarea siturilor în extracampanii, condiții de muncă improprii. Să înțelegem că a fost un an excelent din toate punctele de vedere sau mulți specialiști s-au resemnat și stau cuminți cu mâinile la spate?