Singurul muzeu din România deschis de trei regi se află la Hârşova

„Până la Primul Război Mondial, acesta a fost vizitat de numeroase personalităţi ale vieţii cultural-ştiinţifice din ţară, fiind atrase de colecţiile de obiecte descoperite în cetatea Carsium, dar şi de cele naturale din împrejurimile oraşului. De câteva ori, muzeul este vizitat de Vasile Pârvan. Aici, el găsește numeroase piese de o valoare deosebită pe care ilustrul arheolog le publică. În anii grei ai războiului, localitatea a fost distrusă în întregime şi aceeaşi soartă au avut-o colecţiile muzeului. Cu mare greutate, câteva lăzi cu cele mai preţioase exponate sunt trecute de armată dincolo de Dunăre. Restul au căzut prada invaziei trupelor de ocupație. Nu știm ce soartă au avut exponatele de la Hârșova. Inscripţiile din muzeele de la Histria, Adamclisi şi Ulmetu au fost duse în Bulgaria. A urmat reconstrucţia școlii şi a muzeului. Acesta din urmă a fost mutat în locuinţa învăţătorului Vasile Cotovu”, a declarat specialistul, pentru „Cuget Liber”.

Mai târziu, a adăugat el, la data de 29 mai 1926, muzeul este redeschis de Regele Ferdinand şi Regina Maria. Pe frontonul casei s-a aşezat o placă de marmură, în amintirea şi cinstirea evenimentului. Din păcate, după trecerea în nefiinţă a învăţătorului, soarta muzeului a devenit grea. Neputând să funcţioneze mai departe, este lichidat. Se pare că nici regimul comunist care ciocănea la poarta României nu era favorabil acestuia. De altfel, în Cartea de aur a muzeului, Vasile Canarache prevestește vremurile tulburi și anii grei care aveau să vină în scurt timp. Ulterior, Casa învăţătorului este naţionalizată și transformată în sediu raional al organizațiilor comuniste de tineret (pionieri şi UTM). Colecţiile de piese antice sunt luate de muzeul din Constanţa, inscripţiile rămân pe loc în curtea casei, iar o parte din colecţia numismatică ajunge în posesia unor nepoţi.

Paginile istoriei muzeului sunt acoperite o vreme de colbul uitării

Colecţia de fosile este împrăştiată, iar cea de tablouri îşi găseşte noii proprietari în rândul proaspetei elite locale. Desigur, vechea şcoală va mai funcționa câțiva ani, după care este transformată în internat, iar casa învăţătorului, devine locuinţa pedagogului.

„Ca să se şteargă orice urmă, placa de marmură este acoperită din belşug cu mortar. Şi paginile istoriei muzeului sunt acoperite de colbul uitării, pentru o bună bucată de timp. Redeschiderea muzeului, despre care am auzit de la învățătorii și profesorii mai bătrâni din Hârșova, a fost încredințată de soartă unor tineri profesori, adică soţiei mele, Victoriţa Nicolae și subsemnatului. În anul 1993, Adrian Rădulescu a decis să redeschidă vechiul muzeu şi aşa a început o nouă etapă a muzeului de la Hârșova. În anul 2006, muzeul este inaugurat de Regele Mihai şi Regina Ana, dar, un an mai târziu, autoritatea locală a restituit clădirea fostului proprietar. Culmea este că acesta nici nu o dorea în mod expres, pentru că se refugiase tocmai în celălalt capăt al țării. Ar fi vrut orice cu titlul reparatoriu, dar nu a fost chip și ne-am trezit peste noapte chiriași”, a mai spus Constantin Nicolae.