Concurs Starea învățământului preuniversitar, dezbătută la Mangalia

Federația Națională a Asociațiilor de Părinți a organizat un seminar cu tema "Rolul părintelui și al comunității în creșterea calității educației în învățământul preuniversitar", prilej cu care reprezentanți ai asociațiilor de părinți și profesori din unitățile școlare din județele Constanța, Tulcea, Brăila, Ialomița, dar și directori de licee s-au întâlnit, recent, la Liceul Teoretic "Callatis" din Mangalia.
Moderatorul seminarului a fost Adrian Topor, vicepreședintele Federației Naționale a Asociației Părinților, responsabil pentru zona de dezvoltare sud-est și, în același timp, președintele Consiliului Consultativ al Asociației de Părinți din județul Constanța. Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului (MECT) a fost reprezentat de către prof. Cristian Alexandrescu, inspector general. El a răspuns întrebărilor părinților și ale profesorilor cu argumente solide, fără a face promisiuni deșarte, cum e obiceiul mai ales înainte de alegeri. În acest sens, atunci când problema finanțării asociațiilor de părinți a ajuns pe masa dezbaterilor, prof. Alexandrescu a expus prioritățile ministeriale: "MECT a avut un aport mare în infrastructura școlilor. Mai departe, urmează ca ministerul să își direcționeze finanțarea pe formarea de resurse umane, cum ar fi pregătirea diriginților, spre exemplu, prin cursuri de managementul riscului și aplanarea conflictelor în clasă, lucruri care nu se studiază în facultate".
Pe de altă parte, părinții sunt nemulțumiți că nu sunt asimilați din punct de vedere instituțional, cu atât mai mult cu cât au dorința de a se implica și mai mult în asigurarea calității învățământului: "Dacă facem un bilanț primim ce merităm, pentru că nu ne implicăm. Încercările noastre de a face ceva pentru sistemul educațional nu se pot materializa pentru că drepturile ne sunt încălcate", a spus Mihaela Gună, președinta Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar.
Cele două "tabere", a Asociației de Părinți și cea a ministerului, au ajuns la un punct comun în ceea ce privește noua configurație socială, fapt care determină o schimbare de atitudine din partea profesorilor, în sensul în care orele de curs ar trebui să capete un caracter interactiv: "Copiii ne-au luat-o înainte, au evoluat din 1990 până acum, fiind mult mai pragmatici, știind ce vor, drept pentru care nu îi mai interesează Prâslea cel voinic și merele de aur. Cursul trebuie să fie interactiv, or noi ne oprim la nivelul științific", a spus prof. Alexandrescu.
O altă problemă adusă în discuție a fost numărul mare de ore pe care elevul îl petrece la școală, unul dintre reprezentanții părinților exemplificând că elevii din cadrul liceelor de informatică nu ar trebui să își mai piardă timpul cu lecții de muzică sau desen, pentru a-și încărca programul și așa destul de solicitant: "Chiar dacă efortul este mare din partea elevilor, ei au nevoie ca, până la 16 ani, să își formeze baza culturii generale", spus prof. Alexandrescu.
Discuțiile au ajuns la un nivel și mai pragmatic în momentul în care s-a admis faptul că dascălii sunt, acum, prestatori de servicii pentru clienții lor, elevii.
Totuși, una dintre cele mai spinoase probleme rămâne salariul cadrelor didactice, cu atât mai mult cu cât drama financiară a profesorului a atins, de ani de zile, cote înalte: "Profesorii sunt plătiți prost și nu mai sunt dedicați", a adăugat prof. Alexandrescu.