Tradiții și obiceiuri populare. Comorile Muzeului Satului Dobrogean

618

Articole de la același autor

La Mănăstirea Dervent, este amenajat un Muzeu al Satului Dobrogean, vizitat în fiecare săptămână de foarte multă lume. Acesta a fost pus pe picioare cu sprijinul părintelui stareț Andrei de la Mănăstirea Dervent, care a oferit în acest scop un spațiu special amenajat, în spatele stăreției, la granița cu fluviul Dunărea. Acolo, cu ajutorul unor arhitecți și ingineri constructori, s-a reușit strămutarea unei prime gospodării dintr-o veche așezare a Dobrogei, Oltina, care a fost menționată pentru prima dată într-un defter din anul 1573. 


Conservarea arhitecturii dobrogene în spațiul special amenajat de la Mănăstirea Dervent constituie concretizarea activității de cercetare științifică a multor muzeografi, începută în urmă cu 40 de ani. 


"Cu aceste gânduri am pornit când ne-am propus să construim un Muzeu al Satului Dobrogean. Într-o primă etapă, am achiziționat casa din Oltina, cu o vechime de peste o sută de ani, de la sfârșitul secolului XIX. Apoi, strămutarea s-a făcut urmărind toate etapele: cercetare, dosar de gospodărie, demontare. Concomitent cu demontarea, am început săparea temeliei în spațiul care îi era destinat. Casa a fost achiziționată de mănăstire, dar cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Constanța. Acțiunea de strămutare s-a încheiat în anul 2006. Casa are temelia zidită din piatră de râu, pereți din chirpici și acoperiș din olană, o caracteristică pentru locuințele din acea perioadă, care înlocuia stuful. Este tipul de casă tricelulară, reprezentativ pentru așezarea Oltina, cu prispă la fațadă și foișor dispus în ax. De asemenea, prispa are parapet, ce constituie un element cu volumetrie marcată, supraînălțat pe beciul casei cu soclu masiv, zidit din piatră", a declarat, pentru "Cuget Liber", directorul Muzeului de Artă Populară din Constanța, Maria Magiru. 


Elemente de arhitectură interioară 


După strămutare, a urmat etapa a doua, care s-a încheiat în anul 2011: reconstituirea elementelor de arhitectură interioară (patul din pământ bătut, specific Dobrogei, soba oarbă, soba cu plită, soba din camera curată). 


A urmat o a treia etapă: organizarea interiorului. La solicitarea muzeului, părintele stareț Andrei a făcut apel către localnicii din zonă pentru a dona muzeului obiecte vechi care au aparținut bunicilor sau părinților. Ca urmare, a fost făcută o selecție de material etnografic pentru fiecare cameră în parte, au fost introduse multe obiecte de industrie casnică textilă, inclusiv un război de țesut pe care l-a montat chiar părintele stareț. Apoi, pe jos au fost puse rogojini și preșuri, iar în camera curată, foițe de lână. 


"Toate obiectele au fost așezate după toate normele de conservare. Totodată, am reconstituit colțul cu patul, cu fețe de pernă specifice Dobrogei, cu țesături pe pereți, cu ștergare de borangic, cu icoana în colțul de răsărit, exact ca în casa țărănească", a completat Maria Magiru. 


Lucrări de conservare 


Casa de la Oltina, strămutată la Dervent, s-a deschis publicului în 2016. Anul acesta, cu un colectiv al Muzeului de Artă Populară Constanța, format din conservatori și restauratori, s-a mers la Dervent pentru a verifica starea de conservare a obiectelor și pentru a se ocupa de curățarea și aspirarea de micro-organisme, de tratarea cu substanțe chimice și reașezarea pieselor așa cum au fost ele inițial organizate.


Această activitate se va desfășura anual, pentru protecția pieselor de interior. 


Totodată s-a impus recondiționarea fațadei prin revopsirea streșinii, alterată de intemperii, și verificarea acoperișului din olane. 
De asemenea, se vor așeza două panouri pentru publicul vizitator: unul care să cuprindă istoricul casei de la Oltina, dar și proiectul Muzeul Satului Dobrogean, iar al doilea va reprezenta interiorul țărănesc cu toate elementele componente.


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 1.5102 secunde