Deși ar putea să rivalizeze cu Histria
Ulmetum, cetatea uitată a Constanței, ținută departe de turiști
1260
Articole de la același autor
Comoara "de suflet" a Constanței. Descoperirea de sub gara veche la care a râvnit o lume întreagă
15 Aprilie 2015
Istoria Constanței, vândută bucată cu bucată. Hotelul unde a stat Eminescu costă 3 milioane euro
16 Aprilie 2015
Casa cu Lei. O legendă "vie" în zona Peninsulară
11 Mai 2015
Mangalia arheologică, mistere și proiecte eșuate
08 Mai 2015
Promovarea sitului Ulmetum din localitatea Pantelimon este una din prioritățile administrației locale. Primarul Vasile Neicu spune că această cetate trebuie să devină la fel de cunoscută ca Adamclisi sau Histria.
Neicu este de părere că zona este o comoară din punct de vedere arheologic, iar o investiție în zonă ar atrage turiștii în număr mult mai mare.
Inițiativa de includere a cetății Ulmetum în circuitul turistic este o dorință mai veche a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța.
Arheologul Gheorghe Papuc ne-a declarat că primele săpături sistematice la Ulmetum au fost realizate în perioada 1911 - 1914 de către arheologul Vasile Pârvan. Este cel care a organizat numeroase șantiere arheologice și a publicat studii, rapoar-te arheologice și monografii, cuprinzând un material documentar vast. În urma cercetărilor de la Pantelimon, Pârvan a adunat toate informațiile campaniilor realizate în volumul "Cetatea Ulmetum".
În anul 2004, o echipă de arheologi a muzeului a reluat săpăturile în afara cetății, în urma cărora au descoperit piese de ceramică, fragmente de zid, echipamente militare.
Distrusă de trei valuri hunice
Arheologul Gheorghe Papuc spune că cetatea este o fortificație târzie de sec. IV- V, la limita dintre teritoriul histrian și Capidava. "Pe colțuri fortificația are trei turnuri rotunde, are două porți flancate de câte două turnuri. Pe latura curbată se află 4 turnuri dreptunghiulare la care se mai adaugă 2 turnuri de aceeași formă, câte unul pe celelalte două laturi ale cetății. Zidul de apărare are grosime de 2,7 m, iar fundațiile sunt de aproxi-mativ 3 metri. În exterior, zidul a fost placat cu blocuri de piatră refolosite, di-mensiunile acestora ajungând la 2,7 m", a declarat Papuc.
Mormântul descoperit în incinta cetății a stârnit interesul cercetătorilor, necropolele fiind de regulă ridicate doar în exteriorul fortificațiilor. Podoabe specifice goților, două fibule de argint, ceramica tip germanică toate aceste mărturii duc la concluzia că în secolele IV - V, în zonă, exista o numeroasă populație gotică. Alături de mormânt, arheologii constănțeni au descoperit și o clădire destul de mare în centrul cetății. Astfel, cetatea construită în secolul IV a dăinuit până în veacul al VI - lea. Devenită treptat așezare fortificată, în secolul V, cetatea a fost atacată și aproape distrusă de cele trei valuri hunice.
În ciuda istoriei zbuciumate a așezării, astăzi autoritățile locale din comuna Pantelimon sunt optimiste. Chiar dacă, de-a lungul vremii, situl nu a reușit să iasă din anonimat, autoritățile locale consideră că prin organizarea unor evenimente culturale, festivaluri locale, la care să fie invitați specialiști, s-ar atrage atenția asupra acestui sit care constituie o bogăție pentru Dobrogea.
Neicu este de părere că zona este o comoară din punct de vedere arheologic, iar o investiție în zonă ar atrage turiștii în număr mult mai mare.
Inițiativa de includere a cetății Ulmetum în circuitul turistic este o dorință mai veche a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța.
Arheologul Gheorghe Papuc ne-a declarat că primele săpături sistematice la Ulmetum au fost realizate în perioada 1911 - 1914 de către arheologul Vasile Pârvan. Este cel care a organizat numeroase șantiere arheologice și a publicat studii, rapoar-te arheologice și monografii, cuprinzând un material documentar vast. În urma cercetărilor de la Pantelimon, Pârvan a adunat toate informațiile campaniilor realizate în volumul "Cetatea Ulmetum".
În anul 2004, o echipă de arheologi a muzeului a reluat săpăturile în afara cetății, în urma cărora au descoperit piese de ceramică, fragmente de zid, echipamente militare.
Distrusă de trei valuri hunice
Arheologul Gheorghe Papuc spune că cetatea este o fortificație târzie de sec. IV- V, la limita dintre teritoriul histrian și Capidava. "Pe colțuri fortificația are trei turnuri rotunde, are două porți flancate de câte două turnuri. Pe latura curbată se află 4 turnuri dreptunghiulare la care se mai adaugă 2 turnuri de aceeași formă, câte unul pe celelalte două laturi ale cetății. Zidul de apărare are grosime de 2,7 m, iar fundațiile sunt de aproxi-mativ 3 metri. În exterior, zidul a fost placat cu blocuri de piatră refolosite, di-mensiunile acestora ajungând la 2,7 m", a declarat Papuc.
Mormântul descoperit în incinta cetății a stârnit interesul cercetătorilor, necropolele fiind de regulă ridicate doar în exteriorul fortificațiilor. Podoabe specifice goților, două fibule de argint, ceramica tip germanică toate aceste mărturii duc la concluzia că în secolele IV - V, în zonă, exista o numeroasă populație gotică. Alături de mormânt, arheologii constănțeni au descoperit și o clădire destul de mare în centrul cetății. Astfel, cetatea construită în secolul IV a dăinuit până în veacul al VI - lea. Devenită treptat așezare fortificată, în secolul V, cetatea a fost atacată și aproape distrusă de cele trei valuri hunice.
În ciuda istoriei zbuciumate a așezării, astăzi autoritățile locale din comuna Pantelimon sunt optimiste. Chiar dacă, de-a lungul vremii, situl nu a reușit să iasă din anonimat, autoritățile locale consideră că prin organizarea unor evenimente culturale, festivaluri locale, la care să fie invitați specialiști, s-ar atrage atenția asupra acestui sit care constituie o bogăție pentru Dobrogea.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Marţi, 12 Mai 2015
Marţi, 12 Mai 2015
Vineri, 08 Mai 2015
Luni, 04 Mai 2015
Joi, 30 Aprilie 2015
Joi, 30 Aprilie 2015
Joi, 30 Aprilie 2015