Concurs Un muzeu pentru satul tradițional dobrogean

Constanța este un magnet pentru românii din toate colțurile țării, de la revenirea Dobrogei la România. Din păcate, însă, din cauza acestei imigrații masive care a schimbat din temelii demografia orașului, dar și a județului, elementul românesc autohton este mai puțin cunoscut.
Muzeul de Artă Populară Con-stanța și-a propus, pentru anul acesta, să vină cu o nouă contri-buție substanțială la restabilirea locului meritat în istoria și cultura Dobrogei a românilor autohtoni. Tema de cercetare a întregului personal al Muzeului de Artă Populară pentru anul acesta este "arhitec-tura populară".
"Am făcut foarte multă cercetare pe arhitectura dobrogeană. Anii aceștia am avut durerea că nu există în toată Dobrogea un muzeu al satului dobrogean care să conserve elementele arhitec-turii locale. Tulcea are o casă conservată in situ, la Enisala. Noi nu am reușit pentru că nu s-au alocat fonduri până în 1990, iar după aceea am găsit înțelegere foarte târziu, după 2004, când starețul Mănăstirii Dervent, auzind de dorința mea, a oferit un teren în cadrul mănăstirii unde am reușit să strămutăm prima gospodărie românească de secol XIX de la Oltina, care este gata", a declarat Maria Magiru, directorul Muzeului de Artă Populară.

Banii ar veni din finanțări europene
Un proiect precum cel al unui muzeu al satului dobrogean este unul ambițios, care necesită fonduri, iar banii respectivi, crede Magiru, ar putea fi obținuți prin finanțări europene. "Eu cred că, dacă noi intrăm în proiect cu o documentație foarte argumentată științific, avem șanse reale". Studiile de teren pe care le vor întreprinde muzeografii MAPC anul acesta au ca scop tocmai culegerea de date necesare pentru întocmirea acestei documentații. "Am făcut, deci, planul de cerce-tare și fiecare muzeograf are câte șapte așezări. Plec cu o echipă de opt specialiști pe teren, ca să parcurgem toată Dobrogea de sud, iar rezultatul va fi publicat în luna septembrie, când vom avea toate materialele și vom scoate o revistă cu arhitectura Dobrogei în 2009".
Interesul directorului MAPC pentru arhitectura dobrogeană nu este de dată recentă. Dar până acum Magiru nu a avut ocazia să pornească un studiu sistematic în acest domeniu. "Sunt foarte entuziasmată, pentru că, făcând cercetare pe teren, cu alte ocazii, încă vedeam case vechi. De exemplu, am fost la Cogealac, și, trecând prin Râmnic, unde mă interesa mai mult arhitectura bulgărească, la momentul acela am văzut cel puțin patru case vechi, adevărate bijuterii".
Timpul, însă, nu este prietenos față de clădiri și, dacă se pornește o cercetare a arhitecturii populare românești din Dobrogea, aceasta trebuie făcută cât mai repede. "Dosarele de cercetare pe care le-am făcut acum douăzeci, sau douăzeci și cinci de ani nu mai sunt valabile astăzi. Multe elemente s-au dis-trus, s-au degradat, altele s-au degradat când s-au făcut case noi".

Prima casă țărănească a fost deja mutată
Crearea unui muzeu al satului dobrogean nu este o inițiativă ușoară. Mutarea caselor cere multă grijă. "Eu, dacă aduc casa, trebuie să recon-stitui și toate anexele gospodărești. În momentul în care strămuți o casă, ce poți folosi? Materialul lemnos, temelia de piatră. Materialul lemnos însemnând prispa, ferestrele, ușile și altele asemenea. Chirpicii trebuie să-i refaci" spune Magiru, care însă privește cu încredere la operațiuni de acest fel. "Am căpătat foarte multă experiență strămutând casa de la Oltina. De foarte mare ajutor mi-a fost părintele stareț Andrei, care a fost tot timpul pe teren cu mine. Deci iată că anul acesta ne pune speranță că dosarul acesta, cu toate materialele despre arhitectura dobrogeană va impresiona și vom reuși să obținem fondurile necesare".
Dacă acest muzeu va deveni realitate, cei mai câștigați vor fi constănțenii, care locuiesc deja într-un oraș ce se poate lăuda cu multe locații cu potențial turistic. Este adevărat că multe dintre locurile cu potențial turistic nu sunt exploatate la valoarea lor, precum siturile arheologice, iar altele deloc, precum zona veche a orașului. Dar cultura populară românească din Dobrogea este atât de puțin cunoscută și promovată, încât Constanța ar mai prinde puțină culoare dacă muzeul va prinde formă. "Gândiți-vă că, dacă l-am avea toate târgurile cu meșteri populari acolo s-ar desfășura. Ar fi o atmosferă extraordinară. Ar fi o miniatură a satului dobrogean unde ar veni meșterii din toată țara. Noi încercăm asta în luna august la Mamaia, dar într-un cadru foarte modern. Ce bine ar fi dacă acest târg s-ar desfășura pe acest spațiu al muzeului satului dobrogean".