Zvonul desființării specializării de învățător a stârnit revolta cadrelor didactice

1573
Zvonul desființării specializării de învățător a stârnit revolta cadrelor didactice - jos-1674763424.jpg

Articole de la același autor

În absența unor declarații sau a unor informații oficiale, proiectul de Lege a învățământului preuniversitar cunoaște zilele acestea o serie de comentarii și îngrijorări pe marginea unei forme făcute publice, pe surse, de mass-media. Din păcate, ministrul Educației, Ligia Deca, întârzie să scoată la iveală forma revizuită, cu cele peste 10.000 de amendamente aduse formei inițiale, întețind îngrijorarea în sistem și dând naștere la reacții publice din partea cadrelor didactice.

Este și cazul petiției online lansate în urmă cu doar o săptămână, intitulată „Spune NU DESFIINȚĂRII specializării ÎNVĂȚĂTOR de la liceele și colegiile pedagogice!”, care a reușit să adune peste 22.000 de semnături, din care circa 150 erau cadre didactice constănțene.

După cum afirmă inițiatorul, încercări de desființare a acestui profil au mai existat în perioada postdecembristă, dar timpul a dovedit că au fost decizii eronate și s-a revenit asupra lor.

Dar iată care sunt argumentele pentru care această specializare nu ar trebui să dispară din oferta educațională a colegiilor și să devină atributul absolvenților de studii superioare:

„1. Urmând acest profil vocațional, elevii au șansa ca de la vârstă fragedă să se pregătească temeinic pentru profesia de dascăl, într-un mediu care le oferă atât cunoștințe teoretice, cât și competențe și abilități metodice în cadrul practicii pedagogice desfășurate timp de patru ani. Prin școlile de aplicație se oferă posibilitatea elevilor să-și desfășoare practica pedagogică observativă și de predare în condiții optime pe parcursul celor patru ani de studiu.

2. Absolvenții liceelor pedagogice au obținut rezultate deosebite la examenul național de titularizare în învățământul preșcolar și primar, iar în instituțiile de învățământ unde au fost încadrați au primit aprecieri prin care se confirmă temeinicia pregătirii psihopedagogice.

3. Absolvenții profilului pedagogic au ocupat posturi didactice și au continuat studiile universitare la facultățile de științe ale educației, ceea ce demonstrează că cele două nivele de învățământ se completează și nu se exclud.

4. Nu credem că se pot echivala anii de pregătire din liceul pedagogic și completarea procesului de perfecționare din universitate, adică șapte ani de studiu, doar cu formarea din mediul universitar, adică trei ani.

5. Este cunoscut că unitățile de învățământ de stat și particulare solicită cadre didactice care au la bază liceele pedagogice.

6. Optăm pentru specializarea educator-învățător cu calificările: educator/ educatoare pentru educație timpurie (ciclul antepreșcolar și preșcolar) și învățător/ învățătoare (ciclul primar)

7. Condiționarea absolvenților de profil pedagogic, specializarea învățător/învățătoare care se încadrează în sistemul național de învățământ pentru ocuparea funcției didactice de învățător/învățătoare, de absolvirea unei forme superioare de învățământ într-o perioadă de 6-7 ani”.

„Tradiția învățământului normalist înseamnă formarea învățătorilor”

De asemenea, prof. Anamaria Ciobotaru, directorul Colegiului Național Pedagogic „Constantin Brătescu” din Constanța, a transmis punctul său de vedere, evocând propria experiență: „Pe diploma mea de absolvire a liceului pedagogic, instituție în care am început formarea mea ca dascăl, scrie învățător. Datorez enorm acestei formări inițiale. De peste 25 de ani lucrez în școala care m-a format. Deschiși altor specializări, utile comunității/ societății în care trăim, dar tradiția învățământului normalist este specializarea învățător. Cred cu tărie că formarea dascălilor trebuie să înceapă în liceele/ colegiile pedagogie. Da, nu trebuie să se oprească aici. Nici nu se oprește. Nu cunosc absolvenți de școală normală care să nu-și fi continuat studiile. E în firea lor să învețe, să se dezvolte, să se perfecționeze continuu. Îmi amintesc de momentul în care am început practica pedagogică, la Facultatea de Litere, în anul al III-lea. Am continuat în anul al IV-lea. Pentru absolvenții de pedagogic, specializarea învățător (nu exista altă specializare atunci), lecțiile se derulau firesc, fără stresul pe care-l aveau colegii noștri. De ce? Pentru că noi stătusem de la 14 ani în fața copiilor, lucrasem cu ei, chiar dacă de altă vârstă, simțisem emoția primirii unei note, tracul unei întrebări adresate de un elev care nu era mulțumit de răspunsul pe care i l-ai dat. Nopți nedormite în care repetam scenarii, decupam și pregăteam materiale didactice - parte a formării noastre ca dascăl. Mă gândesc la misiunea școlii noastre, așa cum am formulat-o mult timp în urmă: îmbinăm tradiția cu inovația. Și mă repet: tradiția învățământului normalist înseamnă formarea învățătorilor”.

Mai trist este faptul că pe surse, se aude că ar fi posibil ca discutarea modificărilor la proiectul Legii Educației să suporte noi amânări, în ciuda faptului că pachetul legislativ ar trebui să intre în vigoare în iunie 2023.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 0.3604 secunde