Așa cum ne-au obișnuit în fiecare an, de la Zilele orașului Techirghiol nu au lipsit nici de data aceasta reprezentanții minorităților. În fond, ei sunt o componentă importantă a comunității din micul oraș de pe malul lacului ce face legătura cu Eforie, știut fiind faptul că în Techirghiol conviețuiesc alături de populația majoritară, românii, și comunități mari de turci, tătari, romi, iar aromânii sunt și ei parte a vieții multiculturale de aici.
Și cum pentru localnici nu mai reprezintă o noutate, turiștii au fost cei care s-au bucurat sâmbătă toată ziua de frumusețea costumelor tradiționale și de bucatele delicioase specifice fiecăreia dintre comunități.
În plus, expoziția de obiecte tradiționale și de produse culinare de peste zi a fost întregită, seara, de un spectacol în cadrul căruia au urcat pe scenă Ansamblul de români "Pescărușul", cel al turcilor "Sureya", aromânii de la "Veria", tătarii de la "Cansu" și romii de la "Rada".
La standul Uniunii Democrate a Turcilor din România, vizitatorii și-au delectat papilele gustative cu delicioasele baclavale, sarailii și șuberec. Standul dominat de figura impunătoare a făuritorului Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk, nu a dus lipsă nici de obiecte tradiționale specifice turcilor din Dobrogea care au atras privirile oaspeților.
Baclavalele și sarailiile au fost și ele la loc de cinste și la standul filialei locale a Uniunii Democrate a Tătarilor Turco - Musulmani din România. Aici, pe lângă obiectele tradiționale, a existat și o bogată colecție de cărți despre istoria tă-tarilor, lucrări pe care vizitatorii le-au putut consulta pentru a afla mai multe despre această comunitate.
Românii și romii au împărțit același stand. În timp ce podoabele și fustele viu colorate specifice femeilor rome atrăgeau privirile vizitatorilor, de cealaltă parte, românii și-au afișat cu mândrie obiectele de artizanat și ceramica lucrată manual care i-a făcut celebrii în întreaga lume.
La standul aromânilor, vizitatorii s-au oprit fie pentru a gusta din "pita di praz" sau din cea cu brânză, din tradiționala "trâhână" (un fel de paste preparate în casă), fie pentru a admira straiele tradiționale.