Un etno-barometru indică, în continuare, că intoleranța primează

Atitudinea discriminatorie a multor români față de etnicii romi rămâne răspândită, chiar dacă procentul celor intoleranți e în scădere. Ultimul etno-barometru arată că mentalul colectiv e dominat tot de imagini negative, deși românii nu se tem că romii ar reprezenta o amenințare pentru țară.

"Se pare că Madonna a avut dreptate. Românii manifestă în general o atitudine discri-minatorie față de romi", considera Mircea Toma, expert în cadrul programului Stop Prejudecăților despre Etnia Romă (SPER), implementat de guvernul României.

Toma și-a asumat în mod deschis acest mod de captare a atenției publice pentru a "traduce" datele mai tehnice ale unui etno-barometru care și-a propus evaluarea climatului interetnic, relatează Hotnews.ro.

Conform studiului, 86,4% dintre români consideră că "cei mai mulți romi preferă să trăiască din ajutorul social decât să își caute un loc de muncă", 71,7% cred că "cele mai multe femei rome sunt murdare și au prea mulți copii", iar în proporție de 77,7% apreciază că "cei mai mulți romi încalcă legile".

Și imaginea generală despre romi este una preponderent negativă, cu aproximativ 43% dintre respondenții români crezând că romii sunt leneși, dar și uniți (în proporție de 40%) sau hoți (39%).

În schimb, romii consideră despre români că sânt cumsecade, harnici și primitori, în timp ce pe ei înșiși se apreciază drept primitori, cumsecade sau uniți.

Cu cât se poziționează mai aproape de etnicii romi, cu atât românii devin mai intoleranți, se mai spune în studiu. Astfel, doar 20,8% dintre români nu ar vrea ca romii să locuiască în România, 32,4% nu îi vor în propria localitate, 47,4% nu îi vor vecini, iar 68,4% nu i-ar accepta în familie. Singura veste bună în acest context e că datele rezultate acum sunt în scădere sesizabilă față de o cercetare identică făcută în urmă cu șapte ani.

Pe de altă parte, releva etno-barometrul, în ciuda atitudinii predominant negative față de romi, cei mai mulți români nu cred că romii reprezintă o amenințare, nici la adresa țării, nici a propriilor familii.

Procentul celor care asociază romii unei amenințări potențiale a rămas relativ stabil în ultimii ani. În ce privește clișeul "rom sau țigan", realitatea arată că circa 90 la sută dintre români folosesc termenul "țigan", în timp ce doar 9% pe cel de rom (spre comparație, acum 7 ani, doar 2% dintre români acceptau termenul rom).

Situația stă altfel la nivelul romilor. Aceștia se identifică astfel în proporție de 30 la sută, în timp ce 66% preferă tot etnonimul de țigan. O altă constatare a cercetării socio-logice este că gradul de sărăcie e mult mai accentuat în rândul romilor, doar 2 la sută dintre aceștia având un statut social înalt, în timp ce lipsește o clasă medie.

"Realitatea este, sub multe dimensiuni, dramatică", e una din principalele concluzii ale etno-barometrului, iar cel mai bun mijloc de schimbare a stereotipurilor este "frecvența interacțiunii interetnice". (DIVERS - www.divers.ro)