Academia de Științe Agricole și Silvice ignoră invenția care previne deșertificarea țării

Producția agricolă din 2006 a fost de 15,75 milioane tone de cereale boabe și 2,05 milioane tone de semințe de oleaginoase. Ea a scăzut dramatic în 2007 - cu 50% la cereale, realizându-se doar 7,89 milioane tone, și cu 50,7% la oleaginoase, obținându-se cantitatea de 1,04 milioane tone.

Ministerul Agriculturii a dat vina pe secetă pentru înjumătățirea recoltelor în 2007. Dar toată lumea știe că natura nu este singurul vinovat. Ea a fost ajutată de dezastrul din sistemul de irigații sau mai corect spus de incapacitatea autorităților de a soluționa această criză.

Succes de salon

Irigațiile nu reprezintă, însă, totul. Recoltele puteau fi mai mari cu cel puțin 10%, chiar și în condițiile umidității scăzute. Soluția a fost dată de un inventator din Constanța. Metoda e brevetată, e premiată la saloanele internaționale de inventică, dar se aplicată la o scară extrem de redusă în România.

Inginerul Eugen Florea are 80 de ani bătuți pe muchie și o mulțime de invenții la activ. Pentru 13 dintre ele a obținut brevetul după 1989, iar altele așteaptă recunoașterea de către OSIM. Creațiile sale i-au adus o medalie de aur și trei de argint la saloanele internaționale de inventică.

Cea mai valoroasă dintre invențiile sale este semănatul cu rigole deasupra rândului. În esență, metoda constă în prelucrarea suprafeței terenului semănat, după o anumită geometrie și realizându-se tasarea lui într-un anume fel. Procedeul asigură condiții mai bune de acumularea apei în sol, protejează plantele de îngheț și duce la evitarea eroziunii solului.

Culturile semănate după această metodă au un spor de recoltă de peste 10%. Metoda a fost aplicată la Amzacea, de dr. ing. Dumitru Manole, pe o suprafață care a crescut an de an, de la 300 la 3.000 ha. "În 2007, în condiții de secetă excesivă, s-au obținut 3.800 – 4.000 kg/ha grâu la hectar, în timp ce în condiții climaterice normale, producția a depășit 6.000 kg/ha, pe teren neirigat" – afirmă inventatorul.

Pe baza metodei sale, o fabrică de utilaj agricol din Piatra Neamț a construit mașina de tasat pe rând cu roți de tasare, care a fost prezentată la Expoziția internațională INDAGRA, în toamna anului 2007 și a intrat în producția de serie. În prezent, se află în fază experimentală o minirariță, creație a unui colectiv al respectivei fabrici. Aplicația cu ea s-a executat pe terenul SC "Agrobeba", din Comuna Nistorești, sub conducerea inginerului Ion Ciortan. La recoltare, se vor putea trage primele concluzii privind eficiența metodei.

Tăcerea academicienilor

De pe urma invențiilor sale, Eugen Florea s-a ales doar cu medalii și "strângeri călduroase de mână". "La vârsta de 80 de ani nu mai am timp să mă lăfăi în bani" – spune inginerul cu umor.

Inventatorul constănțean nu așteaptă de la instituțiile statului mulțumiri, recompense. Ei dorește ca acestea să se implice în generalizarea metodelor create de el și de cei cu care a colaborat. Vă închipuiți ce ar însemna un spor de producție de 10%, la nivelul întregii țări? S-ar obține în medie un milion de tone de cereale în plus. O cantitate uriașă!

În aprilie 2007, împreună cu dr. ing. Dumitru Manole, ing. Ciucuri Ismet, ing. Ion Ciortan și dr. ing. Marioara Nicolaescu, a adresat o cerere în acest sens Academiei de Științe Agricole și Silvice. Documentația atașată prezenta tehnologiile propuse, eficiența lor, sporul de producție asi-gurat și rolul în prevenirea deșertificării. A trecut un an de la transmiterea cererii fără să se primească vreun răspuns. Ce se poate înțelege din această tăcere? Că academiei puțin îi pasă de recolte, de eroziunea solului, de deșertificare, de agricultura țării?