BNR atrage atenția că inflația ar putea să crească. Vezi care sunt cauzele

Rata anuală a inflaţiei va continua probabil să scadă în următoarele luni însă există şi riscuri la adresa perspectivei inflaţiei care decurg din reducerea suplimentară a livrărilor de ţiţei anunţată recent de către ţările OPEC, dar şi din măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, au semnalat membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României.

De asemenea, potrivit BNR, s-a observat că evoluţiile implică o creştere anuală mai temperată a PIB în acest interval decât s-a anticipat anterior, susţinută şi în trimestrul II în principal de consumul privat, dar într-o oarecare măsură şi de formarea brută de capital fix, după cum sugerează cele mai recente date statistice. Din partea exportului net este însă posibil un impact contracţionist, în condiţiile în care scăderea relativ mai pronunţată de ritm consemnată din nou în aprilie de importurile de bunuri şi servicii este atribuibilă prioritar ameliorării raportului de schimb, au susţinut membrii Consiliului, remarcând şi accentuarea pe acest fond, în prima lună din trimestrul II, a declinului deficitului comercial şi al celui de cont curent faţă de perioada similară a anului anterior.

Incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, decurg din prelungirea războiului din Ucraina şi a sancţiunilor asociate, care ar putea exercita efecte adverse suplimentare asupra încrederii populaţiei şi investitorilor, precum şi asupra veniturilor acestora, dar şi asupra economiilor principalilor parteneri comerciali, au arătat în mai multe rânduri membrii CA al BNR.

Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au insistat asupra importanţei atragerii şi utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt condiţionate de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte, dar sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificat şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan mondial, se arată în Minuta şedinţei de politică monetară.

S-a subliniat din nou că un mix echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung, sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi pentru întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.