Când este profitabil pentru microîntreprinderi să aibă angajați
Asculta stirea
Codul Fiscal a adus o modificare importantă în modul de impozitare a microîntreprinderilor. Dacă până la 31 decembrie 2015, veniturile lor erau impozitate cu o cotă unică, de 3%, de la
1 ianuarie 2016 s-a introdus impozitarea diferențiată, în funcție de numărul de salariați, după cum urmează:
- 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariați, inclusiv;
- 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat;
- 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
Prin salariat se înțelege persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă întreagă. Condiția se consideră îndeplinită și în cazul microîntreprinderilor care: au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial dacă fracțiunile de normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi; au încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care remunerația acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Prin introducerea acestui sistem, Ministerul Finanțelor Publice vrea să stimuleze creșterea numărului locurilor de muncă. Dacă vor să plătească un impozit pe venit mai mic, firmele vor trebui să angajeze lucrători. În schimb, vor avea cheltuieli cu forța de muncă. Vor trebui să își facă bine socotelile și să aleagă ce este mai avantajos.
Potrivit datelor centralizate de Ministerul Finanțelor Publice, forța de muncă angajată în cele 498.583 de microîntreprinderi care au depus bilanțuri contabile în 2013 reprezintă doar 14% din totalul salariaților din societățile comerciale. 56,1% dintre ele nu aveau niciun angajat, 20% aveau un singur angajat, iar 23,9 aveau doi sau mai mulți angajați. 47,2% dintre microîntreprinderi înregistraseră pierdere netă la sfârșitul lui 2013. Alte 80.000 de microîntreprinderi erau inactive.
Ideea discriminării pozitive a microîntreprinderilor, pentru a crea locuri de muncă este salutară. Întrebarea este dacă va avea efect, dacă întreprinzătorii privați vor fi tentați să facă angajări, pentru a beneficia de o cotă de impozitare mai mică.
Patronul unei microîntreprinderi își va face următoarea socoteală: cât mă costă pe an un angajat de care nu prea am nevoie și cât câștig din diferența de impozit între cota de 3% și cea de 2%, respectiv1%. În ce condiții este mai avantajos să rămân la cota de 3%?
Pentru plata unui angajat cu salariul minim pe economie de 1.050 lei brut pe lună, costurile salariale ale microîntreprinderii sunt de 15.475,824 lei pe an (în care sunt incluse și impozitele și contribuțiile aferente, ce trebuie achitate la bugetele statului).
Să presupunem că microîntreprinderea obține un venit anual de 1.000.000 de lei. În cazul în care nu are angajați, ea va achita un impozit anual de 30.000 de lei.
O altă microîntreprindere cu același venit anual, care are un angajat, va plăti un impozit de 20.000 de lei. Aparent, este în câștig față de prima unitate, deoarece impozitul ei este mai mic cu 10.000 de lei. În realitate costurile ei sunt mai mari, deoarece are și cheltuieli salariale de 15.475,824 de lei. Față de unitatea fără angajați, costurile sale sunt mai mari cu 5.475,824 lei (15.475,824 lei - 10.000 lei). Abia de la un venit anual de peste 1.547.582 milioane de lei pe an, cota de 2% devine mai avantajoasă decât cea de 3%. Până la pragul de 1.547.582 milioane de lei, diferența de impozit acoperă doar o parte din cheltuielile salariale ale agentului economic, fiind profitabilă pentru cei ce chiar au nevoie de angajați.
Odată cu creșterea salariului minim brut la 1.200 lei, pragul venitului anual de la care devine profitabil pentru microîntreprindere să aibă angajați urcă la 1.768.665,6 lei.
Oare câte microîntreprinderi au venituri de peste 1,5 milioane de lei pe an și câte dintre ele vor fi încântate să facă angajări?
Potrivit Codului Fiscal, o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplinește cumulativ următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
a) a realizat venituri, altele decât cele obținute din desfășurarea activităților în do-meniul bancar, al asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital (excepția persoanelor juridice care desfășoară activități de interme-diere în aceste domenii), jocurilor de noroc, în explorarea, dezvoltarea și exploatarea zăcămintelor petroliere și gazelor naturale;
b) a realizat venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste 80% din veniturile totale;
c) a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 100.000 euro;
d) capitalul social este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale;
e) nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în Registrul Comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii.
Comentează știrea
adrian
7 ianuarie 2016
erata
daca are venituri de 1 milion de euro, nu mai este microintreprindere, este IMM
dorel
7 ianuarie 2016
completare
da, este IMM si are alt regim de impozitare, 16% pe profit
Răspuns la: erata
Adăugat de : adrian, 7 ianuarie 2016
daca are venituri de 1 milion de euro, nu mai este microintreprindere, este IMM
Adrian
7 ianuarie 2016
corectare
OUG 50/2015 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal si a Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala. Ordonanta de urgenta nr. 50/2015 La articolul 52, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: "(1) Daca in cursul unui an fiscal o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 100.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datoreaza impozit pe profit, incepand cu trimestrul in care s-a depasit oricare dintre aceste limite."
Articole pe aceeași temă
Joi, 07 Ianuarie 2016
Luni, 21 Decembrie 2015
Joi, 17 Decembrie 2015
Vineri, 11 Decembrie 2015
Miercuri, 28 Octombrie 2015
Joi, 07 Ianuarie 2016
Marţi, 29 Decembrie 2015
Miercuri, 16 Decembrie 2015
Vineri, 20 Noiembrie 2015
Marţi, 03 Noiembrie 2015
