Cât a pierdut portul Constanța din cauza externalizării serviciilor Administrației Portuare?

2570
3
Cât a pierdut portul Constanța din cauza externalizării serviciilor Administrației Portuare? - catapierdutliviudinu1-1476458489.jpg
"În cadrul întâlnirii pe care conducerea Sindicatului APC a avut-o cu noul director general, am discutat și despre proiectele de viitor. Am apreciat ca o măsură bună refacerea secției de construcții din cadrul Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, în vederea finalizării lucrărilor de infrastructură portuară", a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Liviu Dinu, vicepreședintele Sindicatului APC și al Federației Sindicale "Trans Conex".

Dar tema cea mai interesantă adusă în discuție de reprezentanții sindicatului a fost cea a revenirii în companie a activităților pe care CNAPMC a renunțat să le mai facă cu forțele proprii, dându-le pe mâna anumitor firme private, în anul 2004.

"S-au externalizat activități care erau profitabile: serviciul de semnalizare navală a porturilor maritime, exploatarea barajelor antipoluante, serviciul de pompieri, cel de telefonie și cel de pază, întreținerea spațiului verde și altele. După opinia mea, toate aceste activități se fac cu costuri mai mari pentru Administrația Portuară, decât înainte de externalizare, când erau realizate în regie proprie. Sindicatul i-a solicitat directorului general Nicolae - Dan Tivilichi să reanalizeze situația. Sperăm ca CNAPMC să-și refacă structura și, în calitate de administrator al porturilor maritime, să asigure toate serviciile ce intră în competența sa. Externalizarea nu a adus nici creșterea calității serviciilor, nici ieftinirea lor. În plus, lucrătorii externalizați au avut de suferit. Firmele care i-au preluat de la CNAPMC cu tot cu activitate aveau obligația să le mențină salariile pe care le avuseseră la compania de stat. Patronii au căutat pe toate căile să scape de ei și, în locul lor, au angajat alții, plătiți cu salariul minim pe economie."

Grosul externalizărilor a avut loc pe vremea când la cârma Ministerului Transporturilor era Miron Mitrea, iar funcția de director general al CNAPMC era deținută de Gheorghe Moldoveanu.

Iată ce declara acesta din urmă, pentru "Cuget Liber", pe data de 1 octombrie 2013: "Vrem să îmbunătățim calitativ prestările de ser-vicii și, de aceea, vom continua externalizarea lor. De asemenea, urmărim să reducem cheltuielile. Într-o primă "urgență", până în luna martie a anului viitor, vor fi externalizate, prin licitație: serviciul de curățenie din cadrul CNAPMC, în care, în prezent, activează peste 70 de persoane, serviciul de semnalizare navală a portului Constanța, serviciul de preluare a reziduurilor de la nave. În a doua etapă, vor fi externalizate activitățile legate de proiectul de mediu, respectiv: operațiunea de separare a hidrocarburilor din apă, gestionarea deșeurilor din groapa ecologică, incinerarea deșeurilor din portul Constanța" . Externalizările s-au făcut, într-adevăr. În rest, mai nimic din ce s-a promis.

Trebuie spus că pe vremea ministrului Miron Mitrea, pârghia externalizărilor a fost folosită într-o serie de afaceri murdare. Iată un celebru exemplu. În 2001, "băieții deștepți" ai acelor timpuri au pus la cale o manglă de zile mari, încercând să pună mâna pe cei 41,921 km de cale ferată din danele portuare 0 până la 68. Manopera a început prin cumpărarea dispozitivului feroviar de către Administrația Portuară de la CN CFR. Aceasta urma să o externalizeze, printr-o licitație cu dedicație. Caietul de sarcini fusese astfel aranjat încât doar anumiți competitori să îndeplinească condițiile de participare. Ulterior, s-a dovedit că erau două firme de apartament. Operatorii portuari s-au prins că li se pregătește lovitura de grație și că se încearcă instaurarea unui monopol privat. Scandalul a ajuns în presă, la Guvern, Parlament și Președinție. Pentru că instituțiile statului făceau pe mortul în păpușoi, s-a trecut la blocarea activității portului pentru o zi, în semn de protest. A fost prima grevă a unei organizații patronale din România.

În cele din urmă, operatorii portuari s-au adresat justiției. Ei au dat în judecată CN CFR și Administrația Portuară. Drumul a fost lung și, din instanță în instanță s-a ajuns până la Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta a decis repunea părților în situația anterioară semnării contractului de vânzare.

Revenind la prezent, trebuie spus că o analiză profundă, care să vizeze efectele economice ale transferului activităților către privați, îndeplinirea obligațiilor contractuale privind investițiile și personalul, dar și calitatea serviciilor asigurate, ar fi trebuit făcută de mult. Astăzi, aceasta este mai necesară decât oricând, având în vedere nemulțumirile agenților economici portuari față de starea infrastructurii portuare și calitatea serviciilor externalizate. 

Comentează știrea

APMC
15 octombrie 2016
Normal ca ...

... Patronii au scapat de ex angajatii APMC pentru ca, asa cum este si majoritatea dintre cei actuali, erau ineficienti, puturosi, doar cu ochii pe ceas asteptand sa se termine programul, cu gandul numai la "sa-mi iasa si mie ceva" etc! Sindicatul APMC doreste intoarcerea la vremurile in care erau destui fraieri care cotizau la Sindicat si primeau un pachet de Craciun, cel mult! Decat sa mariti numarul capuselor APMC, mai bine stabiliti criterii de performanta (ati auzit de asa ceva, Domnilor APMC-isti?!) cu Subcontractorii si sa-i penalizati daca nu le indeplinesc! Altfel, o sa continuati sa frecati menta asa cum o fac 2/3 din personalul APMC!

ionica
15 octombrie 2016
frecatul mentei...

Cu frecat menta se poate lauda chiar si Ministerul transporturilor (unde Tov Mitrea a dublat nr.functionarilor fata de situatia inainte de 1989, cand in subordinea Ministerului se aflau si peste 650 de unitati industriale ).

wow
18 octombrie 2016
Trans Alpina

S-a trezit si sindicatul galben din APMC!!!!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.6186 secunde