Câte nave cu cereale infestate cu toxine cancerigene au plecat din portul Constanța?

La bursa zvonurilor din portul Constanța se vorbește că ar fi existat câteva nave cu cereale, care au plecat din România și n-au fost lăsate să descarce marfa în porturile de destinație, pe motiv că era infestată cu aflatoxină. Cerealele ar fi făcut calea întoarsă la Constanța și returnate exportatorilor.

Cinstit să fiu, este prima oară când am auzit un astfel de zvon despre cerealele derulate prin portul Constanța. Am apreciat că subiectul merită toată atenția și că trebuie stabilit ce e adevărat și ce nu.

În Regulamentul nr. 1881/2006 din 19 decembrie 2006, prin care se stabilesc nivelurile maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare, Comisia Europeană definește aflatoxinele ca fiind: "substanțe cancerigene genotoxice, care se dezvoltă la un nivel ridicat de temperatură și umiditate. Metodele de tiraj sau alte tratamente fizice permit reducerea nivelului de aflatoxine pentru anumite produse cum ar fi: arahidele, fructele cu coajă, fructele uscate, porumbul și orezul.

Prezentul regulament permite niveluri ale aflatoxinelor mai ridicate pentru acele produse, dacă acestea nu sunt destinate consumului uman direct sau nu sunt utilizate ca ingredient al unui produs alimentar." Cereale infestate cu aflatoxină sunt utilizate de regulă la producerea bioetanolului.

Aflatoxina este produsă de mucegaiuri care cresc pe arahide, fistic, migdale, castane, nucă de cocos, cereale (porumb, orez, grâu), condimente (piper negru, coriandru, chili), semințe de floarea soarelui, bumbac, soia, fasole. Organizația pentru Agricultură și Alimentație (FAO) apreciază că 25% din culturile de cereale mondiale sunt contaminate cu aflatoxină.

Mai multe publicații de specialitate din țara noastră citează studiul numit "Siguranța alimentara", apărut în colecția franceză "Științe și tehnici alimentare". Potrivit acestuia, România, alături de alte state din Europa de Est, se afla printre țările infectate cu microtoxine. Dintre produsele românești analizate de francezi începând din 2004, jumătate erau infectate cu substanțe cancerigene de tip "aflatoxină". Țara noastră a fost monitorizată mai bine de 6 ani.

Printre cauzele dezvoltării și răspândirii mucegaiurilor producătoare de aflatoxina sunt enumerare seceta și condițiile proaste de depozitare a cerealelor (umiditate și temperaturi ridicate).

"Cuget Liber" a solicitat informații despre posibila existență a unor transporturi de cereale infestate cu aflatoxină, din și spre portul Constanța, de la mai mulți operatori portuari, de la Poliția Fitosanitară și Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Constanța. Operatorii contactați și reprezentanții Poliției Fitosanitare din portul Constanța nu au confirmat existența vreunui asemenea transport.

Vama nu a răspuns, până la această oră, la solicitarea de informații transmisă în urmă cu două zile.

În 2012, prin portul Constanța au fost derulate 12.628.340 tone de cereale și 736.300 tone semințe uleioase, exportate de România, Serbia și Ungaria.

Trebuie menționat faptul că cele mai multe silozuri și magazii de cereale din portul Constanța sunt noi, moderne, construite în ultimul deceniu. Cele vechi au fost, la rândul lor, modernizate. Temperatura și umiditatea din spațiile de depozitare sunt ținute, în general, sub control și, ca urmare, mucegaiurile nu au condiții de dezvoltare.

Situația se schimbă, însă, la bordul navelor. Multe dintre cargourile vechi, trecute de 20 de ani, nu asigură microclimatul corespunzător transportului în bune condiții al cerealelor. În timpul verii, din cauza temperaturilor ridicate și al umezelii, nu numai că se produce o adevărată explozie a mucegaiurilor, dar apare și fenomenul de autoaprindere a mărfii.

Este celebru cazul cargoului "Gorj", aparținând companiei "Romline", care acostat, pe 25 iulie 1995, în portul Constanța, având magaziile pline cu 3.000 tone de șrot degradat prin autoaprindere. Nava a stat legată la cheu mai mult de jumătate de ani, cu mașinile de pompieri în asistență, întrucât Direcția Generală a Vămilor nu a vrut să permită introducerea "deșeurilor" în România. După luni de scandal și numeroase intervenții la mai multe ministere, Vama a permis preluarea mărfii de către o firmă, care a transformat-o în îngrășământ natural.