Documentar "Cuget Liber"

Cine pierde și cine câștigă, dacă impozitul pe profit e înlocuit cu cel de 1% pe cifra de afaceri?

559
Cine pierde și cine câștigă, dacă impozitul pe profit e înlocuit cu cel de 1% pe cifra de afaceri? - fondcinepierdesicinecastigadacai-1675366756.jpg

Articole de la același autor

Statul român nu se descurcă doar cu taxele și impozitele colectate, fiind nevoit să se împrumute din ce în ce mai mult. Astfel, în decurs de numai un deceniu, datoria publică a României aproape s-a triplat. Dacă în anul 2012 era de 222 de miliarde de lei, în 2022 a ajuns la 622 de miliarde de lei. Iar ponderea ei în produsul intern brut a urcat de la 37,3% la 48,3%.

Guvernanții sunt disperați și caută soluții. Desigur, nu se gândesc să facă economii, să reducă cheltuielile bugetare, să elimine privilegiile și să-i trimită în șomaj pe sinecuriștii cu carnete de partid în buzunar. Iar Fiscul nu reușește să stârpească nici marea evaziune fiscală, nici pe cea mică. De aceea, căutările celor aflați la putere vizează introducerea unor schimbări în domeniul taxelor și impozitelor, deși au declarat în nenumărate rânduri că nu le vor majora și nu vor introduce altele noi.

În ultima vreme, discuțiile privind modificarea sistemului de taxare a agenților economici s-au intensificat, culminând cu declarația făcută de Marcel Ciolacu - președintele PSD - privind necesitatea înlocuirii impozitului pe profit cu un impozit de 1% pe cifra de afaceri. Măsura - a afirmat el - este justificată de necesitatea asigurării unui mediu concurențial corect.

Schimbarea trebuie fundamentată

Nu știu dacă propunerea va fi pusă în practică, după ce PSD va prelua conducerea Guvernului. Cred că, înainte de a se lua o decizie, ar trebui realizat un studiu aprofundat, o simulare bazată pe datele de bilanț financiar-contabil ale celor 1.605.149 de agenți economici activi din punct de vedere juridic (câți erau la 30 noiembrie 2022, în România), din care 1.174.561 persoane juridice și 430.588 persoane fizice. Ar trebui analizat dacă, într-adevăr, înlocuirea impozitului pe profit cu cel de 1% pe cifra de afaceri va aduce mai mulți bani la bugetele statului, dacă va fi descurajată evaziunea fiscală și, mai ales, care va fi impactul asupra mediului de afaceri.

Statul iese în câștig

Pentru a ne face o părere despre efectele acestei măsuri, am realizat o simulare pornind de la rezultatele financiare pe anul 2021 ale unui eșantion de 17 companii, din următoarele șase domenii de activitate: industria portuară, industria navală, industria auto, industria de apărare, transporturile feroviare și transporturile aeriene. În anul respectiv, 10 dintre cele 17 companii au realizat un profit total de 789.011.214 lei, pentru care au achitat un impozit total de 126.241.794,24 lei. Alte șapte companii au raportat o pierdere totală de 786.695.429 de lei și, drept urmare, n-au plătit impozit.

Cifra de afaceri totală realizată de cele 17 companii a fost de 39.089.731.112 lei. Dacă ar fi fost taxată cu 1%, impozitul total ar fi fost de 390.897.311,12 lei.

Practic, statul ar fi câștigat o sumă de 3,1 ori mai mare, dacă în anul 2021 ar fi schimbat modul de impozitare, punând la plată atât companiile profitabile, cât și pe cele care fac afaceri în pierdere.

Cine e avantajat și cine nu?

Mergând mai în profunzime și analizând cazurile particulare, constatăm că pentru unele firme este mai avantajos să plătească impozitul de 1% pe cifra de afaceri decât cel de 16% pe profit.

Spre exemplu, dacă s-ar fi aplicat măsura în 2021, următoarele șase companii ar fi plătit sume mai mici către stat: Silo-Port, cu 84,99% mai puțin; Constanța South Container Terminal, cu 69,82%; United Shipping Agency, cu 68,48%; IAR SA Ghimbav, cu 22,36%; Șantierul Naval Damen Galați, cu 12,27%; Compania Națională „Aeroporturi București", cu 11,19%.

În schimb, alte patru companii ar fi fost nevoite să vireze sume cu mult mai mari către stat: Ford Otosan România SRL, de 7,72 ori mai mare; Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, de 5,35 ori mai mare; Compania Națională Romarm SA, de 4,70 ori mai mare; Automobile Dacia, cu 161,05% mai mare.

Care este explicația acestei diferențe uriașe? Analiza noastră a arătat că, dintre companiile profitabile, cele care au o pondere mai mare de 6,25% a profitului în cifra de afaceri vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri mai mic decât cel de 16% pe profit. În schimb, în cazul în care ponderea coboară sub pragul de 6,75%, impozitul pe cifra de afaceri este mai mare.

Practic, cu cât companiile au cheltuieli mai mici în raport cu cifra de afaceri totală, deci un profit mai mare, sunt avantajate de schimbarea sistemului de impozitare.

Dacă, în cazul impozitării profiturilor, companiile sunt tentate să umfle cheltuielile, pentru a plăti un impozit cât mai mic, prin trecerea la impozitarea cifrei de afaceri vor fi stimulate să caute soluții de reducere a cheltuielilor și creștere a productivității, pentru a-și maximiza profitul.

Afacerile neprofitabile vor fi în pericol

Schimbarea sistemului de impozitare va obliga companiile care funcționează în pierdere să achite impozitul pe cifra de afaceri. Cele ale căror pierderi sunt reale, în frunte cu companiile cu capital de stat, vor fi grav afectate de schimbarea sistemului de impozitare și nu se știe dacă vor supraviețui. Am în vedere în special companiile din industria de apărare, din sectorul feroviar și cel aeronautic. Iată, în 2021, din cele 25 de companii cu capital de stat din industria de apărare, doar opt au încheiat anul pe profit, celelalte 17 companii înregistrând pierderi.

Lovitură pentru marea evaziune

Impozitarea cifrei de afaceri în locul profitului va da o grea lovitură marii evaziuni fiscale, care își ascunde profiturile, recurgând la practici neinterzise de lege, precum: creșterea artificială a cheltuielilor și exportul profitului. Îmi aduc aminte că, în anul 2015, am efectuat o amplă anchetă jurnalistică, în urma căreia am prezentat metodele prin care sud-coreenii de la DSME, asociați cu statul român în compania Daewoo - Mangalia Heavy Industries, își înșelau partenerul de afaceri, exportând profitul. Cea mai mare parte a veniturilor obținute în șantierul naval din Mangalia plecau în Coreea de Sud sub diferite forme: comisioane de tot felul, dobânzi bancare, plăți pentru proiecte, pentru tablă navală, motoare, echipamente și nisip. Sud-coreenii au mers până acolo cu hoția, încât, sub pretextul organizării unor stagii de specializare, exportau lucrătorii români să muncească în șantierul OKPO din Coreea, iar pe timpul „pregătirii” salariile navaliștilor români erau achitate de șantierul din Mangalia. După ce se trăgea linie, la sfârșit de an, compania româno-sud-coreeană rămânea cu pierderi și datorii tot mai mari.

Stimați cititori, odată cu aplicarea noului sistem de impozitare, companiile multinaționale nu vor mai fi interesate să apeleze la astfel de practici. În schimb, micii evazioniști vor apela, și de acum înainte, la metoda neînregistrării veniturilor.

x x x

Micro-studiul prezentat de noi demonstrează că adoptarea unei astfel de măsuri trebuie profund analizată, pentru a se stabili toate implicațiile.

S-ar putea constata, spre exemplu, că este suficientă o cotă de impozitare de numai 0,5% din cifra de afaceri, pentru a spori veniturile bugetare, prin eliminarea marii evaziuni, și a stimula, totodată, creșterea economică. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Marţi, 15 Noiembrie 2022
Stire din Economie : Scumpirile de prețuri umflă PIB-ul
Pagina a fost generata in 0.6789 secunde