O întrebare pentru Consiliul Concurenței:

Cine vrea să destabilizeze serviciile de siguranță a navigației în porturile maritime românești? (II)

427
1
Cine vrea să destabilizeze serviciile de siguranță a navigației în porturile maritime românești? (II) - fondcinevreasadestabilizezeservi-1659012661.jpg
Întrebarea pe care o puneau cu insistență contestatarii Ordinului ministrului transporturilor nr. 39/2014, o reglementare profund discriminatorie și ruptă de realitate, era: cui servesc aceste acte normative? Era clar că ele afectau interesele operatorilor români. Nu se putea susține că servesc creșterii siguranței navigației. Puținele accidente navale petrecute în porturile maritime românești nu au fost generate de numărul mic al membrilor de echipaj de pe remorchere și pilotine.

În plus, actul normativ era în discordanță și cu evoluția tehnologiilor de la bordul navelor, inclusiv al remorcherelor, evoluție care a dus la diminuarea taliei echipajelor. Flota maritimă comercială și cea de pescuit oceanic, sub pavilion românesc, au fost distruse de instituțiile statului, reaminteau contestatarii. Acum, tot instituțiile statului voiau să distrugă și flota de nave portuare, aflate în proprietate privată. Pentru cine netezeau drumul?



Ploaie de amenzi


Dar intervenția cea mai brutală a avut loc în anul 2016, când Consiliul Concurenței a sancționat cu amenzi în valoare totală de 22.317.212 lei (4.959.380 euro) șapte companii active pe piețele serviciilor de pilotaj și remorcaj de manevră a navelor maritime, în frunte cu Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța.

Instituția de concurență acuza respectivii agenți economici de „fapte anticoncurențiale (înțelegeri și abuz de poziție dominantă) care au eliminat concurența în porturile Constanța, Midia și Mangalia, ceea ce a condus la blocarea intrării pe piață a altor operatori și, implicit, la reducerea atractivității acestor servicii pentru potențialii investitori.”

A urmat un adevărat război în justiție, de lungă durată și costisitor, în care companiile sancționate s-au străduit să demonstreze că au respectat întru totul prevederile singurei legi care reglementează modul de organizare a serviciilor de siguranța navigației: OG nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile (cu hotărârile de guvern și ordinele de ministru pentru aplicarea ei).
 

Ele au adus ca probe și hotărârile Tribunalului Constanța și ale Curții de Apel Timișoara, instanțe care au decis că, în organizarea serviciilor de pilotaj și remorcaj maritim, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța nu a făcut decât să respecte legea și ordinele de ministru, exercitându-și drepturile și obligațiile în conformitate cu acestea. Pe cale de consecință, companiile de pilotaj și remorcaj care s-au conformat condițiilor impuse de statul român, prin intermediul CNAPMC, la care acesta este acționar majoritar, n-au făcut decât să respecte legea. Ultima bătălie din acest război juridic va avea loc la Înalta Curte de Casație și Justiție.



Contracte cu voia Consiliului Concurenței


În iulie 2017, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța a încheiat contractele pentru prestarea serviciilor de siguranța navigației cu companiile de remorcaj existente la acea dată. Contractele aveau ca bază legală OG 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile și respectau prevederile Regulamentului Uniunii Europene nr. 352 din 15 februarie 2017 de stabilire a unui cadru privind furnizarea de servicii portuare și a normelor comune privind transparența financiară a porturilor. În plus, aveau și girul Consiliului Concurenței.

Serviciilor de specialitate ale Administrației Portuare le-a revenit rolul de a programa activitatea companiilor de remorcaj în conformitate cu numărul și tipul manevrelor din porturile Constanța, Midia și Mangalia și de a încasa contravaloarea serviciilor de remorcaj de la beneficiari.

Un contract cu viață scurtă

Totul a mers bine până când Administrația Portuară a fost nevoită să încheie, pe data de 20 iulie 2020, contractul de remorcaj cu firma Multraship România SRL. Într-un anunț de recrutare a forței de muncă, postat pe site-ul www.ainostri.ro, aceasta se prezintă ca membră a grupului de firme Multraship BV din Olanda.

Potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, Multraship România SRL a fost înscrisă în Registrul Comerțului în anul 2006, avea adresa într-un apartament din București, un capital social subscris și vărsat de numai 2.043 lei și capitalurile totale de 386.176 de lei.
 

Contractul a avut o viață scurtă, de numai 47 de zile. Printr-un comunicat postat pe site-ul său, CNAPMC a anunțat că l-a reziliat începând cu data de 3 septembrie 2020, ora 23,59. Administrația Portuară nu a făcut publice motivele încetării relațiilor contractuale, dar potrivit informațiilor primite din zona remorcajului, respectiva firmă ar fi avut doar două remorchere – un număr insuficient pentru a asigura necesarul de manevre la toate navele, în cele trei porturi maritime, pe parcursul unei zile. Cu excepția acestui incident regretabil, serviciile de remorcaj din porturile Constanța, Midia și Mangalia s-au desfășurat fără probleme, părțile contractante îndeplinindu-și obligațiile asumate.

Luați măsuri din timp!

Au trecut cei cinci ani și, pe data de 31 iulie 2022, contractele vor ajunge la scadență. Conform prevederilor acestora – în cazul în care companiile de remorcaj și-au respectat obligațiile contractuale, printre care și aceea de a investi un procent de 12% din venituri în retehnologizarea și modernizarea remorcherelor –, contractele ar trebui reînnoite.
 

Iată că, în acest moment crucial pentru continuitatea fără probleme a serviciilor de remorcaj în porturile Constanța, Midia și Mangalia, dracul își bagă din nou coada. Potrivit surselor noastre, anumite personaje din structurile instituției de concurență ar intenționa să intervină, pentru a nu fi reînnoite contractele. Prin această manevră s-ar dori să se facă loc, pe piața serviciilor de remorcaj din portul Constanța, unor firme străine care dețin unul sau două remorchere. Respectivele personaje invocă tot felul de motive care n-au nicio legătură cu OG 22/1999 privind administrarea porturilor și a căilor navigabile ori cu prevederile Regulamentului Uniunii Europene nr. 352 din 15 februarie 2017, respectiv actele normative ce stau la baza actualelor contracte. Adevăratul scop urmărit de aceste personaje nu are nicio tangență cu interesele porturilor maritime românești și ale economiei naționale și nici cu principiile și legile liberei concurenței.
 

Dacă intențiile lor vor fi puse în aplicare, se va crea, în mod artificial, o nouă situație conflictuală și destabilizatoare în remorcajul maritim, care poate avea efecte extrem de grave asupra traficului maritim.

În calitate de redactor al ziarului „Cuget Liber”, solicit conducerii Consiliului Concurenței să ia măsuri pentru a pune capăt intervențiilor generate de interese oculte ale unor funcționari din subordine, intervenții ce vor pune în pericol derularea în bune condiții a serviciilor de siguranță a navigației în porturile maritime românești. 



Pagina a fost generata in 0.2725 secunde