CNSLR - Frăția acuză politica fiscală a guvernului social-democrat

Confederația Națională a Sindicatelor CNSLR - Frăția a luat poziție, printr-un comunicat de presă, față de intenția guvernului de a transfera contribuțiile sociale de la angajator la angajat, în care se spune:

Nu există nici o ƫară Europeană în care sistemul de securitate socială sa fie finanƫat în exclusivitate de către salariaƫi. Europa socială- conceptul care a stat la baza construcției Uniunii Europene este caracterizat de principiul solidarității sociale și de responsabilitatea socială comună, asumată echilibrat de către angajatori și angajaƫi.

La nivel mondial, din 119 țări care au în implementare un sistem de protecție socială și a căror fiscalitate este monitorizată, nici măcar una nu are în întregime această sarcină alocată exclusiv angajatului.

Este absolut ciudat că un guvern bazat pe o majoritate social democrată să inƫieze măsuri care neagă definitv principiul solidarităƫii sociale! 

Impactul trecerii obligațiilor contribuțiilor sociale din partea angajatorului catre angajaƫi (estimarile se bazează pe intențiile anunțate prin media de coaliția guvernamentala):

- povară suplimentară către angajat a cărui obligaƫie totală de taxe și contribuƫii va crește de la 32.5 la 45%. Azi angajatul plătește contribuții sociale 16,5% și impozit pe salarii - 16%. De la 1 ianuarie

salariatul va plăti contribuții sociale - 35% și impozit pe salariu - 10%. Angajatorul plătește azi contribuții sociale - 22,75%; de la 1 ianuarie 2018 va plăti - 0%.

Transferarea către salariati, în integralitate, a responsabilităƫii sociale – incuzând și preluarea în totalitate a riscurilor demografice și de durabilitate - faƫă de toate sistemele de asigurari sociale respectiv pensii, asigurări de sănătate, somaj, accidente de muncă și îmbolnaviri profesionale.

Pe lângă faptul ca în momentul de faƫă deja - fară intervenƫia statului - sistemul de pensii nu este în fapt sustenabil, iar sustenabilitatea sistemului de sănătate este ultra fragilă, perspectivele generate de evoluƫiile demografice sunt îngrijoratoare, în acest moment, raportul între salariați și pensionari fiind de aprox 1:1. În sistemul de asigurări de sănătate erau la sfârșitul anului 2016 - 17.130.940 persoane asigurate - aprox 11,4 milioane plătesc contribuții de asigurări sociale. Pentru aproape 6 milioane de contribuabili (alții decât

salariații), contribuția la fondul de sănătate este extraordinar de redusă, aprox 5 milioane de salariați asigură peste 80% din finanțarea sistemului de asigurări de sănătate. 

Totodată, deși nu este afirmat explicit sistemul de asigurări pentru accidente de muncă și îmbolnăviri profesionale rămâne, ca urmare a exonerarii angajatorilor de plată a contribuƫiilor sociale, fără finanƫare.

Dispar subit și artificial locurile de muncă cu conditii deosebite sau speciale, ca urmare vor dispărea și beneficiile celor care lucrează în aceste condiții de muncă (reducerea vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare fără afectarea nivelului drepturilor).

Desi nu există, asa cum sunt așteptările, preocupari concrete ale angajatorilor pentru ameliorarea conditilor de muncă prin dispariƫia contributiilor angajatorilor, angajaƫii care lucrează în aceste condiƫii vor fi lipsiƫi de drepturile specifice. Trebuie subliniat că responsabilitatea angajatorilor privind asigurarea condiƫiilor de muncă astfel încât să nu pericliteze viaƫa și sănătatea lucrătorilor devine, odată în plus, un slogan lipsit de conƫinut. Totodată, peste jumătate de milion de salariaƫi vor fi obligaƫi să se expună unor riscuri suplimentare fără a beneficia de nici o măsură reparatorie sau compensatorie.

Salariaƫilor din sectorul privat nu le poate fi garantată păstrarea nivelului actual al salariului net, deoarece nu există un mecanism valid care să oblige angajatorii din mediul privat să crească salariile brute cu valoarea contribuțiilor aflate anterior în sarcina angajatorului.

Există riscul, dacă mecanismul de transfer propus de Guvern nu va fi validat în practică, ca la un salariu brut de 2.500 lei, salariatul să piardă până la 297 lei, adică o reducere nominală cu aproximativ 17% a salariului net.

Din punct de vedere al evolutiei salariului net nu există practic câștiguri semnificative, chiar daca salariul brut creste efectiv cu suma aferentă contribuƫiilor sociale a angajatorilor.

Cu noul sistem de contributii, în sumă nominală, salariul minim net pe economie va crește cu 1 leu (noul salariu minim anunțat pentru 1 ianuarie 2018 fiind de 1.750 lei). Creșterea salariului minim de la 1.450 la 1.550, asa cum era anunțat în programul de guvernare, în

condițiile păstrării actualului sistem de contribuții, ar fi însemnat creșterea salariului minim net cu 68 lei.

Rămân practic fără finanƫare asigurările de șomaj, asigurările în caz de accidente de muncă și boli profesionale, garantarea creanțelor salariale în cazul insolvenței angajatorului, asigurarea pentru concedii medicale și indemnizații Suntem asigurati neoficial că acestea vor fi preluate în plată de bugetul de stat, dar oficial nu se cunoaște ce se va întâmpla cu aceste prestații.

Se deschide calea catre fraude fiscale nepedepsite corespunzator, salariatul fiind pus în fata unor situaƫii de a actiona singur pentru a recupera eventualele fraude a căror victimă poate fi atunci când angajatorul nu virează contribuƫiile pe care i le-a reƫinut deja.

Prin renunțarea la principiile solidaritații și asumării echitabile și echilibrate a sarcinii finanțării, sunt încălcate flagrant convențiile internaționale ratificate de România cu privire la sistemele de securitate socială.

Asa zisele beneficii ale acestei măsuri sunt de fapt o încercare a guvernanƫilor de a ocoli asumarea reponsabilitătii mangeriale în functionarea defectuoasă sistemelor de securitate socială și în colectarea insuficientă a contribuƫiilor.