Comisia Europeană: România nu a luat măsuri eficiente pentru corectarea deficitului excesiv

Creșterea cheltuielilor nete ale României este cu mult peste plafonul stabilit de traiectoria sa corectivă, prezentând riscuri clare pentru corectarea deficitului său excesiv până în 2030 și, în consecință, Comisia Europeană recomandă Consiliului să adopte o decizie prin care să constate că România nu a luat măsuri eficiente pentru corectarea dezechilibrului.

„Comisia a ajuns la concluzia că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive. Vulnerabilitățile au crescut pe măsură ce deficitul fiscal și cel de cont curent ale României s-au agravat, iar competitivitatea costurilor s-a deteriorat în 2024. Deficitul public ridicat a crescut în 2024. Creșterea continuă a deficitului public în special creșterile salariilor și pensiilor din sectorul public, creșterea consumului privat și deficitul deja mare al contului curent", se arată în analiza Executivului comunitar, publicată miercuri, 4 iunie.

Documentul atrage atenția că, anul trecut, a slăbit soliditatea mixului de finanțare externă, bazat pe investiții străine directe nete considerabile și fonduri UE, care au ținut sub control creșterea datoriei externe.

„Sunt preconizate doar reduceri marginale pentru deficitele guvernamentale și de cont curent în 2025 și 2026. Creșterea costurilor unitare ale forței de muncă și inflația sunt așteptate să încetinească, dar să rămână mari. Progresul în materie de politici a fost minim în 2024, iar riscurile la adresa stabilității macroeconomice s-au adâncit. Incertitudinea politică a crescut spre sfârșitul anului trecut, lăsând țara vulnerabilă la schimbările în percepția investitorilor și la creșterea costurilor de împrumut", a adăugat Comisia Europeană.

În aceste condiții, CE consideră că implementarea planului fiscal-structural pe termen mediu și a unei reforme fiscale în 2025 ar putea reduce semnificativ vulnerabilitățile fiscale. În plus, reformele structurale, și în special cele incluse în Planul de Reducere a Riscurilor, sunt necesare pentru a consolida competitivitatea, performanța la export și a atrage finanțare suplimentară din partea UE.

„Cu toate acestea, cel mai probabil va fi nevoie de măsuri suplimentare. Per total, fără acțiuni hotărâte atât asupra pârghiilor reformei fiscale, cât și asupra celor structurale, deficitele fiscale și externe vor rămâne probabil prea mari, lăsând România expusă semnificativ schimbărilor în percepția investitorilor și șocurilor exogene", a concluzionat Comisia.