Taifunul fiscal pune în pericol industriile, șantierele navale și porturile României

Nu am nicio îndoială! Guvernanții cunosc foarte bine care sunt soluțiile reale ale ieșirii din criză: reducerea drastică a cheltuielilor bugetare și creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor. Iar acestea presupun restructurarea drastică a instituțiilor de stat, eficientizarea cheltuielilor, eliminarea sinecurilor și a corupției, creșterea gradului de colectare a dărilor, combaterea drastică a evaziunii fiscale și a muncii la negru.

Dar în loc să adopte, rapid și curajos, măsurile radicale impuse de situația critică, cei ce dețin pârghiile puterii preferă politica pașilor timizi în direcția reformării instituțiilor statului, având grijă să nu deranjeze prea mult interesele de partid și de grup.

Totodată – în ciuda promisiunilor electorale că nu vor fi introduse noi taxe și impozite și nu vor fi majorate cele vechi – guvernanții nu se dau în lături să sporească povara fiscală. Prin OUG nr. 156/2024 (celebra ordonanță trenuleț) a fost reintrodus, începând cu data de 1 ianuarie 2025, impozitul pe construcțiile speciale (taxa pe stâlp). Recent (pe 28 martie 2025), Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică proiectul de OUG privind modalitatea de aplicare a acestui impozit.

Conform actului normativ, impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii construcțiilor existente, la data de 31 decembrie 2024, în patrimoniul contribuabililor. În cazul celor care au în administrare, concesiune, folosință cu titlu gratuit sau închiriere construcții din domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, cota este de 0,5%.

„Taxa pe stâlp” a fost introdusă, pentru prima oară în țara noastră, de Guvernul Ponta, în anul 2013. La început, a avut o cotă de 1,5% din valoarea construcțiilor speciale, care, ulterior, a fost redusă la 1%.

La scurt timp de la adoptare, s-a dovedit a fi o măsură anti-economică, anti-socială și anti-națională, efectele ei negative fiind tot mai evidente: decapitalizarea agenților economici, descurajarea investițiilor, prăbușirea sectorului construcțiilor, cu efecte în industria materialelor de construcții, transporturi, comerț și servicii, scăderea numărului locurilor de muncă în numeroase sectoare, reducerea competitivității produselor românești pe piața externă și internă, încetinirea ritmului de creștere economică. Astfel că, în anul 2017, s-a renunțat la ea.

Reintroducerea „taxei pe stâlp” reprezintă o grea lovitură pentru toți agenții economici, dar mai ales pentru cei din șantierele navale, de la canalele navigabile, din industria portuară maritimă și fluvială. De acum înainte, administrațiile porturilor și canalelor de navigație șantierele navale și operatorii portuari vor fi obligați să achite „taxa pe stâlp” pentru toate construcțiile aflate în proprietate sau în exploatare: platforme de lucru, cheiuri, diguri, docuri uscate și plutitoare, hale de producție, depozite de mărfuri, silozuri de cereale, rezervoare de petrol, clădiri de birouri, căi ferate și drumuri de acces interne, precum și canale.

Veniturile agenților economici din aceste sectoare – care se zbat să supraviețuiască pe o piață extrem de concurențială – vor fi grav afectate. Din această cauză, lucrările de întreținere și reparare a infrastructurii, precum și investițiile în modernizare și dezvoltare vor fi amânate. Agenții economici vor fi nevoiți să majoreze tarifele prestațiilor, pentru a-și acoperi cheltuielile curente, cu riscul de a pierde o parte dintre clienți. Drept urmare, șantierele navale, porturile și canalele românești de la mare și de pe Dunăre riscă să devină necompetitive. Drept urmare, comerțul exterior al României va avea de suferit, importurile și exporturile se vor diminua semnificativ și vor fi mai scumpe.

Întrucât „taxa pe stâlp” nu va fi suficientă pentru a acoperi uriașa gaură din bugetul statului, guvernanții și-au pus în gând să stoarcă de bani puținele companii cu capital integral sau majoritar de stat care reușesc să mai facă profit.

Iată, în ședința de Guvern din data de 20 martie 2025, a fost discutat, în primă lectură, memorandumul ce prevede: „Mandatarea reprezentanților statului în adunarea generală a acționarilor sau consiliul de administrație, după caz, la societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, în vederea luării măsurilor ce se impun pentru repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net realizat al anului 2024 sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat".

Nu este prima oară când guvernanții români recurg la această măsură extremă. În urmă cu opt ani, în ședința din 27 ianuarie 2017, Executivul a mandatat reprezentanții statului în adunările generale și consiliile de administrație ale entităților economice să ia măsurile pentru repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net realizat în 2016 (sub formă de dividende sau vărsăminte), la bugetul de stat. Respectivele unități economice se plângeau și atunci, ca și acum, de lipsa fondurilor pentru lucrările de infrastructură.

În prezent, Ministerul Economiei este acționar unic sau majoritar la 42 de companii, printre care: Damen Shipyard Mangalia, Șantierul Naval „2 Mai” Mangalia și unitățile din industria de Apărare și din domeniul resurselor minerale.

Ministerul Energiei deține pachetul majoritar de acțiuni la 25 de companii, printre care: Oil Terminal Constanța, Conpet, Romgaz, Electrocentrale Constanța, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Termoelectrica.

La rândul său, Ministerul Transporturilor este acționar unic sau majoritar la 25 de companii și regii, printre care: CFR Infrastructură. CFR Călători și CFR Marfă, Metrorex, SN „Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu”, Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile și Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța.

După cum se poate constata din această enumerare, rapacitatea statului va afecta grav infrastructura de transport a României, industriile de armament, extractivă și energetică.

Dar cel mai mult vor avea de suferit porturile maritime și fluviale, precum și canalele navigabile. Administrațiile lor vor fi decapitalizate; programele lor de investiții în modernizare și dezvoltare vor fi grav afectate; iar pentru continuarea lor, vor fi nevoite să se îndatoreze la bănci și să achite dobânzi înrobitoare.

x x x

Stimați cititori, guvernanții români au datoria morală să reanalizeze efectele și oportunitatea „taxei pe stâlp” și a repartizării cotei de minimum 90% din dividende la bugetul de stat. În condițiile actualei crize economice, care amenință să se adâncească din cauza prelungirii războiului din Ucraina și a măsurilor vamale impuse de administrația SUA, aceste măsuri vor afecta grav întreaga economie a țării, puterea de cumpărare a populației, locurile de muncă și securitatea națională.