Consiliul Concurenţei face recomandări pentru eficientizarea Programului Start Up Nation

În cadrul programului de susținere a IMM-urilor „Start-up Nation - România” s-au acordat 15.242 de ajutoare de minimis în valoare totală de 2,89 miliarde lei. Cu toate acestea, unele aspecte ar trebui regândite pentru a eficientiza cheltuirea banilor alocați, este concluzia analizei privind impactul acestei scheme de ajutor, realizată de Consiliul Concurenței.

„Evaluarea rezultatelor programului, derulat în 2017 și 2018, este necesară pentru a vedea în ce măsură acordarea de ajutoare și-a atins obiectivele urmărite, astfel încât, pe viitor, să poată fi ajustate diferite elemente precum valoarea ajutorului, condițiile impuse și indicatorii de rezultate urmăriți. În acest fel se va obține o eficientizare a acordării ajutoarelor și o mai bună cheltuire a banului public", a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Schema de ajutor de minimis al cărei impact a fost evaluat este aferentă programului „Start up Nation” (SUN) și avea ca principale obiective stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), îmbunătățirea performanțelor economice ale IMM-urilor, crearea de noi locuri de muncă, inserția pe piața muncii a persoanelor defavorizate, șomerilor și absolvenților și creșterea investițiilor în tehnologii noi inovative.

Plecând de la aceste obiective, Consiliul Concurenței a analizat impactul ajutoarelor acordate IMM-urilor care au participat la cele două apeluri de proiecte din cadrul schemei, organizate în 2017, respectiv 2018, și a făcut o serie de recomandări pentru ca noile scheme de ajutor ce se vor derula în cadrul programului SUN să conducă la rezultate optime.

În primul rând, Consiliul Concurenței recomandă ca obiectivele măsurilor de sprijin să fie clar definite și cuantificabile. De exemplu, obiectivul „îmbunătățirea performanțelor economice ale IMM-urilor" este vag și, în absența unor clarificări suplimentare, cuantificarea sa este dificilă. Astfel, s-a constatat că îndeplinirea acestui obiectiv este discutabilă, în funcție de indicatorii analizați: din perspectiva menținerii pe piață și a reducerii riscului de faliment a companiilor schema de ajutor de minimis a avut un impact pozitiv, dar în ceea ce privește cifra de afaceri, obiectivul nu a fost îndeplinit, beneficiarii înregistrând cifre de afaceri mai mici decât concurenții care nu au apelat la sprijin.

De asemenea, autoritatea de concurență susține că trebuie să se facă o selecție a sectoarelor economice cărora li se adresează schema de ajutor pentru a stimula/consolida acele domenii competitive, capabile să genereze valoare adăugată. Această recomandare vine în contextul în care, atât în cazul apelului din 2017, cât și al celui din 2018, beneficiarii care își desfășoară activitatea în anumite sectoare economice (de exemplu construcții, transport, IT, electricitate, industria prelucrătoare, agricultură, comerț) au înregistrat rezultate mai slabe decât concurenții lor (care nu au beneficiat de sprijin). Acest lucru arată că ajutoarele pentru aceste sectoare economice par să fie ineficiente în forma existentă în cadrul schemei de ajutor analizate, dacă nu se regândesc condițiile de acordare.

La nivelul întregii scheme de ajutor de minimis, au beneficiat de sprijin 15.242 de IMM-uri (7.150 în 2017 și 8.092 în 2018), care au creat suplimentar (față de concurenții lor) 14.395 locuri de muncă. Pentru fiecare loc de muncă nou creat, IMM-urile au primit 302.648 de lei în 2017 și 156.855 de lei în 2018.

Consiliul Concurenţei îndeplineşte rolul de autoritate naţională de contact în raporturile dintre Comisia Europeană şi autorităţile/instituţiile publice, alţi furnizori şi beneficiarii, implicaţi în procedurile din domeniul ajutorului de stat.