Constanța, de la dictatura automobilului la civilizația bicicletei

Creșterea emisiilor de noxe în atmosferă i-a reamintit omenirii avantajele mersului pe bicicletă. Poluarea și încălzirea globală reprezintă un temeinic motiv pentru mulțik dintre cei ce cred că s-au născut la volan să se lepede de sclavia automobilului, pentru a cădea în dulcea robie a pedalelor. 

Occidentalii (mereu ei!) au descoperit că salvarea bugetelor de familie, a stratului de ozon din atmosferă, a rezervelor petroliere ale Terrei și a sănătății omenirii stau pe șeaua velocipedelor. Baronul Karl Drais von Sauerbronn, cel ce a inventat în 1918 celebra "Laufmaschine" ("mașina de alergat", strămoșul bicicletei de azi), ar fi mândru să afle că milioane de austrieci, germani, francezi, britanici, suedezi și norvegieni dornici de o atmosferă mai curată sunt gata să-i ridice statuie salvatorului lor. 

Pentru vestici e floare la ureche să urce în șa. Țările lor sunt pregătite să treacă la "ci-vilizația bicicletei". Au piste speciale de-a lungul străzilor, drumurilor și șoselelor, au parcări speciale, au reguli, o cultură și un cult pentru mersul pe bicicletă. 

Segmente importante din industria, serviciile, comerțul și turismul occidental sunt legate de ciclism. Odată cu creșterea importanței acestuia în viața cotidiană, a sporit și cifra lor de afaceri. 

Pentru orașul Constanța, mersul pe două roți ar trebui să devină o necesitate, fiind una dintre soluțiile pentru numeroasele crize ge-nerate de creșterea peste măsură a numărului de autoturisme. Municipalitatea a făcut un prim pas pentru readucerea bicicletelor în trafic, amenajând piste speciale pe bulevardul Tomis, în zona pietonală din piața Ovidiu și pe promenada din Mamaia.

Mai mult, transportul pe bicicletă se bucură de o atenție specială în raportul final, din noiembrie 2015, al "Planului de mobilitate urbană durabilă - polul de creștere Constanța". Documentul pleacă de la constarea că infrastructura pentru bicicliști a municipiului Constanța este cu mult sub nivelul de refe-rință pentru orașele europene similare și că, în ciuda faptului că orașul dispune de un sistem de închiriere a bicicletelor, operat de o firmă din București, nu asigură posibilitatea parcării lor.

Printre proiectele destinate mersului 

pe două roți cuprinse în plan se numără: construirea pistelor pentru bicicliști pe bulevardul Lăpușneanu, pe strada Baba Novac, a rivierei Tomis, restricționarea traficului auto în Mamaia Nord și extinderea rețelei Black Sea Bike, de închiriere a bicicletelor. 

Planul de mobilitate urbană durabilă este primul document strategic ce abordează sistematic soluția mersului cu bicicleta la Constanța. Dar trebuie să fim cinstiți cu noi: rezultatul aplicării lui va fi doar creșterea numărului celor ce practică mersul pe bicicletă pentru distracție și mișcare în timpul liber. Pentru ca bicicleta să fie tratată mai mult decât un hobby și să devină un mijloc de transport cotidian, este nevoie de un plan mai curajos, care să prevadă amenajarea unei rețele mult mai mari de piste pentru bicicliști și de parcări pentru biciclete, creșterea numărului de zone pietonale, introducerea de interdicții pentru circulația autoturismelor pe anumite străzi, în anumite zile și intervale orare. Ar trebui ca școlile, instituțiile și unitățile economice să încurajeze transportul pe bicicletă, asigurând rastele pentru parcare, iar concursurile pentru bicicliștii de toate vârstele să fie frecvente. Nașterea infrastructurii și a culturii mersului pe două roți trebuie susținută de întreaga comunitate, pentru că ea este beneficiarul.